Sărbătoarea românilor pe Muntele Găina

Târgul de Fete, cea mai mare şi mai cunoscută sărbătoare populară din România, rămâne o dovadă vie că tradiţiile româneşti autentice pot fi păstrate. În pofida vremii nefavorabile, interpreţi de folclor, meşteri populari, locuitori ai satelor din Alba, păstrători ai valorilor tradiţionale, dar şi invitaţi din ţară şi din străinătate au contribuit la reuşita ediţiei din 2016 a Târgului de Fete.

Tineri şi vârstnici veniţi din Transilvania, dar şi din alte colţuri ale ţării, s-au bucurat împreună şi au „gustat” ingredientele sărbătorii din acest an: folclorul şi portul românesc autentice, muzica uşoară de calitate şi petrecerile în aer liber. După o ediţie cu provocări şi probleme cauzate de vremea extrem de nefavorabilă, Târgul de Fete a demonstrat că este cel mai puternic brand tradiţional românesc, o sărbătoare care a intrat în spiritul locuitorilor din Apuseni, dar şi în spiritul românilor. Târgul de Fete a arătat încă o dată în acest an că, indiferent de vreme şi de vremuri, tradiţiile, folclorul, portul popular, meşteşugurile şi istoria pot fi păstrate nealterate şi pot fi duse mai departe, conform prof. Daniela Floroian, directorul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.
Târgul de Fete s-a desfăşurat, în perioada 16-17 iulie, în comuna Avram Iancu, la poalele Muntelui Găina. Organizatorii au luat decizia, pentru siguranţa participanţilor, ca manifestările să nu se mai desfăşoare pe munte, la altitudinea de aproape 1.500 de metri, din cauza vremii nefavorabile (furtună puternică şi ceaţă). În prima zi, sărbătoarea a cuprins parada portului popular, spectacole folclorice cu nume mari ale muzicii populare româneşti, dar şi concerte susţinute printre alţii de Ro-Mania şi Direcţia 5, seara încheindu-se cu focuri de artificii şi petrecere în aer liber.
Duminică manifestările au continuat cu alte spectacole în aer liber, de muzică populară, dar şi un târg al meşterilor populari. În cadrul sărbătorii a avut loc şi finala concursului „Cultură pentru Cultură”, cel mai amplu proiect cultural de păstrare şi revitalizare a tradiţiilor populare din judeţul Alba. În ciuda vremii nefavorabile, organizatorii au decis ca ceremonialul tradiţional prin care, an de an, se aduce un omagiu „Crăişorului Munţilor” – Avram Iancu, dar şi tuturor celor care au lupta pentru libertatea neamului românesc să aibă loc pe munte, după cum a mai menționat prof. Daniela Floroian.
La „Crucea Iancului” de pe Muntele Găina a avut loc o slujbă Te Deum oficiată de un sobor de preoţi, şi oficialităţile prezente la eveniment au depus coroane de flori. Ceremonialul este o tradiţie care se păstrează cu sfinţenie în fiecare an, fiind momentul simbolic prin care participanţii la Târgul de Fete cinstesc memoria înaintaşilor care au luptat pentru neamul românesc.
„Târgul de Fete a fost în acest an o provocare pentru organizatori, dar în final această ediţie a arătat că, indiferent de vreme şi de vremuri, tradiţiile, folclorul, portul popular, meşteşugurile şi istoria pot fi păstrate nealterate şi pot fi duse mai departe. Am mutat într-un timp record manifestările de pe munte, unde a plouat aproape în continuu, şi vizibilitatea a fost redusă din cauza ceţii, decizie pe care am luat-o pentru siguranţa participanţilor. După o ediţie cu mari încercări vreau să mulţumesc tuturor celor care au venit din toate colţurile ţării să se bucure alături de noi la această sărbătoare şi să îi felicit din tot sufletul pe toţi colegii mei implicaţi în organizare. Mulţumesc tuturor celor care ne-au sprijinit, partenerilor, primarilor şi coordonatorilor de ansambluri folclorice care s-au implicat în concursul <Cultură pentru Cultură>. Nu trebuie uitaţi nici oamenii minunaţi ai satului, simpli şi modeşti, care păstrează cu sfinţenie portul, tradiţiile, meşteşugurile, gastronomia şi muzica populară autentică. După această ediţie, care ne-a provocat să ne depăşim limitele, pot spune că Târgul de Fete este o sărbătoare autentică, care dăinuie de sute de ani şi care va dăinui multe alte sute de ani, este o dovadă vie că tradiţiile româneşti pot fi păstrate nealterate”, a spus prof. Daniela Floroian, directorul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.
Târgul de Fete este marcă înregistrată a Consiliului Judeţean Alba şi se organizează, în fiecare an, din vremuri străvechi, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie, ziua Sfântului Ilie. Această manifestare etno-culturală a fost menţionată prima dată în documente în 1816. Târgul de Fete de pe Muntele Găina este organizat de Consiliul Judeţean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba şi Primăria comunei Avram Iancu.

Testamentul olograf al lui Avram Iancu

Testamentul olograf al lui Avram Iancu este adus în locurile natale ale eroului cu ocazia Târgului de Fete de pe Muntele Găina şi va putea fi văzut în aceste zile de toţi cei care vor trece pragul Complexului Muzeal „Avram Iancu”. Documentul are o mare valoare istorică, este scris cu cerneală neagră de marele erou naţional şi este datat 20 decembrie 1850. Povestea testamentului este la fel de impresionantă ca şi cea a vieţii lui Avram Iancu, şi documentul a fost păstrat timp de peste 150 de ani de familia Raţiu, membri ai acestei familii reuşind în toată această perioadă să ascundă, să protejeze şi să salveze valorosul document. Testamentul a fost donat anul trecut de reprezentanţii familiei Raţiu Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, şi astfel a intrat în colecţiile instituţiei culturale.
„Unicul dor al vieţii mele este să-mi văd naţiunea mea fericită, pentru care după puteri am şi lucrat până acum, durere, fără mult succes, dar tocma acum cu întristare văd că speranţele mele şi jertfa adusă se prefac în nimica. Nu ştiu câte zile mai pot avea. Un fel de presimţire îmi pare că mi-ar spune că viitorul este nesigur. Voiesc dară şi hotărât să dispun ca după moartea mea toată averea mea mişcătoare şi nemişcătoare să treacă în folosul naţiunii şi întru ajutorul înfiinţării unei academii de Drepturi, tare crezând că luptătorii cu arma legii vor putea scoate drepturile naţiunii noi. Câmpeni, 20 decebrie, Avram Iancu, avocat”, sunt cuvintele scrise în testamentul lui Avram Iancu, şi unele dintre ele rămase în timp celebre.
Expunerea testamentului olograf al lui Avram Iancu este organizată de Societatea Cultural – Patriotică „Avram Iancu” din România, Consiliul Judeţean Alba, Primăria şi Consiliul Local Avram Iancu.
„Acum, când sărbătorim 192 de ani de la naşterea lui Avram Iancu, vom avea posibilitatea să vedem, pentru întâia dată la casa natală a acestuia, testamentul pe care l-a redactat în 20 decembrie 1850, la Cîmpeni. În calitate de organizatori, alături de Consiliul Judeţean Alba, Primăria şi Consiliul Local Avram Iancu, trebuie să-i mulţumim domnului prof. univ. dr. Doru Radosav – directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca - pentru aducerea şi prezentarea acestui simbol al românilor”, spune Ioan Viorel Sicoe, preşedintele Societăţii Cultural-Patriotice „Avram Iancu”, filiala Cîmpeni.
„Târgul de Fete de pe Muntele Găina păstrează în fiecare an şi un moment solemn prin care ne amintim de marii noştri eroi şi în special de Avram Iancu, „Crăişorul Munţilor”. La Crucea Iancului, pe Muntele Găina, an de an, oficialităţi şi participanţi îi cinstesc pe cei care au luptat pentru neamul românesc. Ne bucurăm că în acest an avem ocazia să prezentăm testamentul olograf al lui Avram Iancu. El este nu numai un erou al Apusenilor ci este un simbol al tuturor românilor” spune prof. Daniela Floroian, directorul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.
Personalitatea cea mai cunoscută a Ţării Moţilor este Avram Iancu, un avocat transilvănean şi revoluţionar român paşoptist, care a jucat un rol extrem de important în Revoluţia de la 1848. Avram Iancu, denumit şi „Crăişorul Munţilor”, a fost de fapt conducătorul Ţării Moţilor, cel care în 1849 a comandat armata românilor transilvăneni împotriva trupelor ungare. În cinstea acestuia a fost construită, în cel mai înalt punct de pe Muntele Găina, „Crucea Iancului”, monument realizat în 1924, la împlinirea a 100 de ani de la naşterea eroului. Monumentul a fost sfinţit în acel an chiar în timpul Târgului de Fete, în prezenţa Regelui Ferdinand I. În comuna Avram Iancu, localitatea ce poartă numele marelui erou, a fost amenajat în ultimii ani un complex muzeal ce cuprinde atât casa memorială a lui Avram Iancu, muzeul, o bisericuţă, dar şi o bibliotecă documentară.

Sărbătoarea tradițională a moţilor

Târgul de Fete de pe Muntele Găina este o sărbătoare populară cu o vechime considerabilă, fiind o dovadă vie a tradiţiilor româneşti. Prima atestare documentară datează din 1816, însă specialiştii etnologi susţin că această frumoasă nedeie (petrecere populară) este mult mai veche.
Este atât o sărbătoare populară care dăinuie peste ani, dar şi încercarea de a susţine şi promova meşteşugurile tradiţionale prin târgul meşterilor populari, portul popular românesc, prin parada care deschide an de an Târgul de Fete, dar şi muzica populară autentică prin numele mari ale folclorului românesc invitate la fiecare ediţie. Târgul de Fete de pe Muntele Găina se organizează în fiecare an din vremuri străvechi, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie, ziua Sfântului Ilie. La Târgul de Fete se adunau locuitorii din Munţii Apuseni pentru a face schimb de produse, dar era şi un prilej pentru întâlnirea şi căsătoria tinerilor din zone îndepărtate, care veneau aici cu părinţii. Pregătirile pentru urcatul pe munte se făceau cu câteva zile înainte, iar duminica, cu noaptea în cap, se urca pe munte în poiana unde avea loc târgul. Se spune că fetele veneau cu zestrea încărcată pe cai, iar cununia se făcea pe loc de către preoţii care participau la acest eveniment. Ceremonia era însoţită de cântece şi schimb de jocuri cu „strigături”, iar fetele „se luau”, nu se cumpărau. În prezent, Târgul de fete de la Găina s-a transformat într-o mare sărbătoare folclorică, la care participă locuitorii din zona Munţilor Apuseni, din judeţele apropiate şi chiar din ţinuturi mai îndepărtate ale ţării. Deschiderea acestui eveniment este făcută în fiecare an de vestitele tulnicărese de la Avram Iancu, după care urmează programul artistic al participanţilor, care durează până spre seară. Începând din 2006 Târgul de Fete de pe Muntele Găina este marcă înregistrată a Consiliului Judeţean Alba şi are ca slogan chemarea: „Hai pe Muntele Găina, hai pe muntele dragostei!”.