Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Regionale Transilvania Sinaxa monahală în Eparhia Maramureşului şi Sătmarului

Sinaxa monahală în Eparhia Maramureşului şi Sătmarului

Galerie foto (4) Galerie foto (4) Transilvania
Un articol de: Andrei Fărcaş - 17 Noi, 2018

Joi, 15 noiembrie, când este prăznuit Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ, Preasfinţitul Iustin, Episcop Maramureşului şi Sătmarului, a participat, împreună cu Preasfinţitul Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-Vicar, la Sinaxa stareţilor, stareţelor, egumenilor, egumenelor şi duhovnicilor din Eparhia Maramureşului şi Sătmarului.

Sintaxa monahală a avut loc la Mănăstirea „Naşterea Maicii Domnului”, Maramureş, unde este stareţă stavrofora Maria Magdalena Drăguș.

PS Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-Vicar, a oficiat Sfânta Liturghie în biserica mănăstirii, înconjurat de un sobor din care au făcut parte arhim. Macarie Motogna, exarh mănăstiresc şi stareţul Mănăstirii Rohia, arhim. Ioachim Tomoiagă, consilier eparhial social-filantropic şi misionar, arhim. Emanuil Rus, stareţul Mănăstirii Bixad, arhim. Teofil Pop, stareţul Mănăstirii Moisei, protos. Agaton Oprişan, stareţul Mănăstirii Petrova, protos. Sofronie Perţa, stareţul Mănăstirii Dragomireşti, protos. Ioil Nicoară, stareţul Mănăstirii Dealu Mare. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul Psaltic „Theologos al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de arhid. Adrian Dobreanu. Mai mulţi stareţi şi stareţe s-au împărtăşit cu Trupul şi Sângele Domnului. Sfânta Liturghie a fost urmată de un Te-Deum, apoi a fost oficiat un Parastas pentru pomenirea Arhiepiscopului Justinian, arhimandritului Serafim Man, ieromonahului Vasile, a monahiilor Iustina şi Gabriela şi a unuia dintre ctitorii mănăstirii.

Sinaxa a fost prezidată de PS Episcop Iustin, care a vorbit despre „reaşezarea vetrelor monahale, după 1990, în locul în care au fost înainte ca tunurile lui Bukov să le dărâme sau să fie aprinse cele de lemn”, în prezent fiind 30 de mănăstiri şi 10 schituri în Eparhie. „S-au consolidat vetrele monahale, încât unele sunt privite cu toată admiraţia, lucru confirmat de pelerinii din ţară sau dincolo de graniţe care vin să se roage în ele. Din acest punct de vedere avem toate motivele să fim fericiţi şi să sărbătorim Centenarul Marii Uniri din 1918 cu mare bucurie, a spus ierarhul, care a adăugat că trebuie „să avem grijă să facem lumină în jurul nostru, vatra monahală să fie centru de cultură, iar monahii cu obştile lor să fie centre de lumină. PS Episcop Iustin a amintit că Mănăstirea Rohia, atunci când stareţ era vrednicul de pomenire Arhiepiscop Justinian, „a fost aproape cât o Episcopie, iar credincioşii îl căutau pe stareţul de la Rohia pentru sfaturile sale înţelepte inspirate de Dumnezeu.

Arhim. Teofil Pop, stareţul Mănăstirii Moisei, a susţinut referatul „Contribuţia Paisianismului la dezvoltarea monahismului românesc în care a amintit despre contextul istoric în care a apărut Paisianismul, despre Cuviosul Paisie - înnoitor al vieţii mănăstireşti, viaţa şi activitatea duhovnicească, culturală şi administrativă a Cuviosului Paisie, despre modelul monahului şi stareţului desăvârşit şi despre moştenirea spirituală lăsată de Cuviosul Paisie de la Neamţ: „În ceea ce priveşte mişcarea sa spirituală, cunoscută sub denumirea de Paisianism, aceasta a fost una deosebit de importantă, deoarece ea a contribuit la relansarea şi dezvoltarea monahismului românesc în duh patristic şi scripturistic, aşa cum a fost el gândit de către întemeietorii monahismului din primele secole creştine. În partea a doua a întâlnirii au avut loc discuţii privind problemele administrative.