Slujiri arhierești la sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului

Mii de credincioși au participat la hramurile locașurilor de cult închinate sărbătorii Nașterii Maicii Domnului, iar unii dintre ei au participat la tradiționalele procesiuni organizate de parohii cu ocazia acestui praznic. În cadrul hramurilor, ierarhii i-au binecuvântat pe credincioși și i-au îndemnat să ridice rugăciunile lor către Maica Domnului, mijlocitoare în fața Tronului Ceresc.

Peste 5000 de cre­dincioși au urcat sâmbătă, 8 septembrie, la Mănăstirea „Nașterea Maicii Domnului” de la Piatra Fântânele, situată în Pasul Tihuța, la cota 1200, pentru a lua parte la Sfânta Liturghie, oficiată cu ocazia hramului de Înaltpreasfințitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului. Înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, ierarhul a săvârșit Sfânta Liturghie pe altarul de vară, situat în curtea așezământului monahal. Din sobor au făcut parte: exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, arhim. Dumitru Cobzaru, directorul de departament al Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, pr. prof. dr.  Ștefan Iloaie, consilierul eparhial pe probleme de misiune și protocol, arhid. Claudiu Grama, protopopul de Bistrița, Alexandru Vidican, duhovnicul mănăstirii, protos. Gavril Horț și preoți de la parohiile învecinate așezământului monahal.

După citirea pericopei evanghelice, IPS Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt de învățătură, intitulat „Maica Domnului este Biserica lui Dumnezeu însu­flețită”.

Miile de credincioși, între care autoritățile locale, județene și centrale prezente s-au bucurat și de un recital de pricesne, susținut de interpretele Eugenia Marinesc și Maria Nicoleta Pavelean.
La finalul Sfintei Liturghii, IPS Mitropolit Andrei s-a rugat împreună cu cei prezenți pentru elevii care vor începe luni, 10 septembrie, un nou an școlar, urându-le spor la învățătură: „Să ne rugăm din suflet lui Dumnezeu să-i crească sănătoși, înțelepți, voinici și cuminți pe copiii și tinerii noștri”. De asemenea, ierarhul i-a îndemnat să participe la Referendumul pentru Familie. „Noi, cei ce transmitem credința moșilor și strămoșilor noștri, suntem datori să mergem la acest referendum”, a precizat IPS Andrei.

Apoi, părintele protos. Gavril Horț, duhovnicul mănăstirii, a mulțumit tuturor celor prezenți la hram și celor care sprijină lucrările bisericii noi a mănăstirii, aflată în stadiul de construcție.

Mănăstirea „Naşterea Maicii Domnului” de la Piatra Fântânele este aşezată la cota 1.200, în Pasul Tihuţa. Aflat la graniţa dintre Transilvania şi Bucovina, aşezământul monahal este frecventat de mulţime de credincioşi din ambele regiuni, cărora li se adaugă numărul mare de turişti care tranzitează zona.

Biserica mănăstirii a fost construită în anul 1928, prin aprobarea înfiinţării unei mănăstiri de călugări. A funcţionat ca mănăstire de călugări până în anul 1960, când, prin decret, a devenit parohie a satului. La iniţiativa vrednicului de pomenire Mitropolit Bartolomeu, în 11 aprilie 1995 s-a reînfiinţat mănăstirea ca mănăstire de maici. În prezent viețuiesc 24 de maici, conduse de stareța savroforă Pamfilia Solcan și de duhovnicul protos. Gavril Horț.  

Obștea maicilor de la Piatra Fântânele se ocupă și de aproximativ 30 de copii din cătunele îndepărtate ale zonei, pe care îi ajută să meargă la școală. Cu ajutorul maicilor și a unor profesori de specialitate, aceștia studiază pian, vioară, dar și alte discipline.

Hramul Mănăstirii Recea, Târgu Mureș

În ziua praznicului Nașterii Maicii Domnului, Înaltprea­sfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, s-a aflat în mijlocul obștii monahale de la Mănăstirea Recea, județul Târgu Mureș, cu prilejul hramului. În ajunul sărbătorii, ierarhul a oficiat slujba Vecerniei Mari cu Litie, după care a rostit o meditație duhovnicească despre Născătoarea de Dumnezeu. În ziua praznicului, IPS Arhiepiscop Irineu, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a oficiat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și a rostit cuvântul de învățătură.

Adresându-se numeroșilor pelerini, ierarhul, reliefând calitatea de mijlocitoare a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, a spus: „Să nu ne descurajeze urâciunea care cuprinde astăzi lumea păcătoasă, pentru că Maica Domnului răs­pândește pretutindeni roua purificatoare a iubirii sale materne, înfruntând cu curaj pe balaurul infernal, pe satana, care și-a extins domnia sa de ură și de moarte. Dacă ura însângerează străzile lumii, dacă păcatul îngheață inimile oamenilor, iar omenirea se răzvrătește cu încăpățânare împotriva lui Dumnezeu, să nu disperăm. Să privim spre Hristos, Împăratul veacurilor și spre Preaiubita Sa Mamă. Poetul Ioan Alexandru spunea: «Mama și Pruncul sunt de ajuns / Acest pământ în veci să fie uns». Să fie uns – aș zice eu – cu har, cu pace și cu bucurie, cu speranță și cu milă pentru tot sufletul întristat și necăjit. Această ungere o simțim astăzi, noi, care ne-am adunat la această mănăstire, pentru a participa la sărbătoarea Nașterii Născătoarei de Dumnezeu. Am adus la picioarele ei nevoile, necazurile, durerile și suspinele noastre, și suntem siguri că ea ne-a văzut și ne-a auzit, mijlocind pentru noi înaintea Altarului Ceresc. Deși se află în mare și nemărginită Slavă, iar îngerii o venerează în cor pe Împărăteasa lor, ea nu ne uită pe noi, sărmanii muritori de pe acest pământ, ci este totdeauna gata să transforme păcatele noastre în iertare, lacrimile noastre în mărgăritare prețioase și zdrobirea inimilor noastre într-o măreață biruință”.

Mănăstirea „Nașterea Maicii Domnului” de la Recea, ridicată în apropierea municipiului Târgu Mureș, s-a înființat în anul 1991. Pe locul actualei vetre monahale s-au aflat, înainte de edificarea locașului de cult, o bisericuță și o clădire administrativă, ambele fiind în fază primară de execuție. Acestea aveau să fie finalizate și finisate în scurt timp, urmând ca în anul 1992 să fie construit altarul de vară și clopotnița, în stil rustic românesc. Între anii 1993-1995 a fost ridicată stăreția, corpul de chilii și o casă de oaspeți, alcătuită din două apartamente și o sală spațioasă de conferințe.

Piatra de temelie a noului locaș de cult a fost pusă la data de 24 aprilie 1995, de sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, iar cons­trucția propriu-zisă a bisericii s-a făcut din toamna anului 1995 până în vara anului 1996. Între anii 1999-2003, interiorul loca­șului de cult a fost împodobit cu mozaic de Murano, urmând ca, la 7 septembrie 2003, biserica să fie târnosită de către vrednicii de pomenire, Petru al VII-lea, Patriarh și Papă al Alexandriei și al întregii Africi și Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Ansamblul monahal de la Recea prezintă un caracter rustic românesc, preluând canoanele arhitecturale ale mănăstirilor din zona subcarpatică a Munteniei și ale celor din centrul și nordul Moldovei, cu influențe bizantine și brân­covenești. Obștea mănăstirii de la Recea se află sub oblăduirea stareței stavroforă Cristina Chichernea, conform Arhiepiscopiei Alba Iuliei.

Târnosire la Mănăstirea Voivozi, Oradea

În cea dintâi zi de sărbătoare din noul an bisericesc, Naşterea Maicii Domnului, 8 septembrie, Mănăstirea Voivozi din Eparhia Oradiei, s-a înveşmântat în straie de sărbătoare cu prilejul târnosirii bisericii noi cu hramurile „Naşterea Maicii Domnului”, „Sfântul Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei” şi „Sfântul Ierarh Ioan de la Râşca şi Secu, Episcopul Romanului”. Sfântul lăcaș a fost zidit între anii 2008-2018.

Slujba de târnosire a fost oficiată de Preasfințitul Sofronie, Episcopul Oradiei, înconjurat de un sobor de ieromonahi, preoți și diaconi, în prezența a peste 3.000 de credincioși veniți din Bihor, dar și din ale colțuri ale țării. Răspunsurile liturgice au fost date de către un grup de elevi de la Liceul Ortodox „Episcop Roman Ciorogariu” din Oradea şi de corul bărbătesc al Bisericii „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” din Rășinari, județul Sibiu.

În cadrul Sfintei Liturghii, după citirea pericopei evanghelice de la Sfântul Evanghelist Luca, PS Episcop Sofronie a vorbit celor prezenţi despre praznicul Naşterii Maicii Domnului, prima mare sărbătoare din anul bisericesc, subliniind importanţa prezenţei Preasfintei Fecioare Maria în viaţa credincioşilor, ea fiind acoperământ, ajutor și apărare, dar și pururea rugătoare Fiului ei pentru toți cei care o preacinstesc: „Ziua de prăznuire a Nașterii Maicii Domnului deschide pentru noi toți credincioșii orizontul mântuirii, pentru că prin ea a venit în lume Fiul lui Dumnezeu și S-a făcut Om, dăruindu-ne tuturor mântuirea în dar, urmând ca, apoi, fiecare dintre noi să se străduiască pe parcursul vieții pământești să și dobândească mântuirea”. Ierarhul a mai arătat că „noi, creștinii ortodocși, dintotdeauna am cinstit-o pe Maica Domnului. Niciodată nu a fost în Biserica Ortodoxă, chiar și în timpul iconoclasmului, ca cea care L-a născut pe Fiul lui Dumnezeu să nu fie cinstită. Dar lucrul cel mai important pentru noi, pe lângă icoana Maicii Domnului ce nu lip­sește din bisericile și casele noastre, este prezența vie, prin rugăciune, a Maicii Domnului în viața fiecărui credincios, în cursul fiecărei zile. Așa Maica Domnului intră în atmosfera de rugăciune a fiecărui creștin în parte, a fiecărei familii în parte, deoarece familiile creștine o cheamă în ajutor pe Maica Domnului și o socotesc ca ocrotitoare. Maica Domnului, așadar, face parte din viața noastră de zi cu zi și este o prezență luminoasă în viața fiecărui creștin care o cheamă, o cinstește, o iubește și o prea­mărește, iar Maica Domnului, ca răspuns, vine cu dragostea ei, cu rugăciunea de mamă și îmblânzește dreapta judecată și mustrarea cea dreaptă a Fiului ei asupra noastră, a celor mulți și păcătoși”.

Cu privire la sfințirea noii biserici, PS Episcop Sofronie a arătat că „așa cum copilul primește numele în Taina Sfântului Botez, și biserica primește hramul sau ocrotirea, pe sfinții ocrotitori la târnosirea acesteia. Am așezat ca hram al acestei biserici noi sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, dar și doi ierarhi din neamul românesc, serbați în ziua de 30 august, îndată după Tăierea capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, Sfântul Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei şi Sfântul Ierarh Ioan de la Râşca şi Secu, Episcopul Romanului.

Ambii ierarhi sunt cunoscuți ca mari rugători și trăitori ai rugăciunii lui Iisus, dar Sfântul Varlaam este foarte important pentru cultura poporului român, fiind unul dintre promotorii unității naționale pe care anul acesta o serbăm la centenar, tipărind în anul 1640, la Mănăstirea Govora, prima carte de legi în limba română, Pravila de la Govora, iar în anul 1643 tipărind Cazania, cărți ce au circulat în tot spațiul românesc, pregătind, astfel, unitatea națională, cu sute de ani înainte de înfăptuirea ei și la puțină vreme după unirea de la 1600-1601”.

PS Episcop Sofronie a mai subliniat că „ne revine nouă, ca și creștini, ca și popor al lui Dumnezeu, responsabilitatea de a păstra cu scumpătate valorile moștenite de la înaintași, în special darurile pe care străbunii noștri ni le-au făcut, iar cel mai mare dar este acesta al bucuriei locuirii împreună pe pământul pe care ni l-a dăruit Dumnezeu, toți împreună, frați și surori, preamărindu-L pe Dumnezeu și mul­țumindu-i Maicii Domnului pentru tot ajutorul pe care ni-l dă”.

La momentul chinonicului au cântat pricesne, în cinstea Maicii Domnului, prof. Dănilă Filipoi, interpret de muzică populară, și prof. Viorica Rogozan împreună cu credincioși din corul Parohiei Șanț, județul Bistrița-Năsăud.

În încheierea sărbătorii, PS Episcop Sofronie a oficiat hirotesia întru stareț a părintelui Chesarie Pondroș, pe care l-a așezat ca stareț al Mănăstirii Voivozi.

După săvârşirea sfintelor slujbe, pe parcursul întregii zile, toţi pelerinii prezenţi, bărbaţi şi femei, copii, tineri şi vârstnici, au avut posibilitatea să intre în Sfântul Altar, să se închine şi să sărute Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfânta Masă. La încheierea praznicului, toți cei pre­zenți au fost poftiți la tradi­ționala agapă frățească oferită de mănăstire.

Hramul bisericii din Rozavlea, Maramureș

Preasfinţitul Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat Sfânta Liturghie la biserica din satul natal Rozavlea, de pe Valea Izei, prilejuită de hramul bisericii, biserică târnosită de vrednicul de pomenire Patriarh Justinian în anul 1971. Din sobor au făcut parte arhim. Casian Filip, eclesiarhul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, protos. Sofronie Perţa, stareţul Mănăstirii „Sfântul Ilie Tesviteanul” din Dragomireşti, Vasile Cosma, parohul bisericii gazdă din Rozavlea centru, Anin Alexandru Coste, parohul din Şesu Mănăstirii - Rozavlea, Simion Smicală, paroh în satul Sâlţa - Rozavlea, cărora li s-au adăugat slujitori ai Sfintelor Altare din parohiile protopopiatului. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul Psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de arhid. Adrian Dobreanu, iar la priceasnă a cântat Ioana Botiş.

Între cei peste 3.000 de credincioşi s-au aflat și cei veniți în procesiune din parohiile Şieu şi Leordina, împreună cu preoţii lor, alături de maici de la mănăstirile din protopopiat şi din Bistriţa-Năsăud, primarul Ioan Mătieş din Mireşu Mare, maica stavroforă Rafaela Rogojan, stareţa Mănăstirii „Schimbarea la Faţă” din Botiza.

În cuvântul de învăţătură, PS Episcop Iustin s-a referit la Evanghelia pe care o oferă creştinilor părinţii Maicii Domnului, Ioachim şi Ana, şi a vorbit despre iubirea credincioșilor pentru Maica Domnului: „Noi iubim atât de mult pe Maica Domnului şi o considerăm atât de apropiată de noi, încât o numim toţi Mamă şi spunem atât de simplu, de dulce şi de plin de iubire: Am venit, Măicuţă, să te mai vedem / Şi să-ţi spunem dorul pe care-l avem. Adică, am venit acasă, am venit în familie. Am venit din lumea cea grea, cu multe încercări şi provocări, în liniştea şi iubirea braţelor Maicii Domnului şi în purtarea ei de grijă şi ocrotirea ei. Iată de ce, în Bierica noastră Ortodoxă, în Biserica lui Hristos cea adevărată, sărbătorile Maicii Domnului sunt cinstite în chip deosebit. Sunt cinstite în cântări şi rugăciuni, cu plecarea genunchilor şi cu inimile pline de iubire faţă de Mama care ne ocroteşte, faţă de Preasfânta Născătoare de Dumnezeu şi Mama Fiului Său, a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, pururea mijlocitoare şi neîncetată rugătoare pentru întreg neamul omenesc”.

După Sfânta Liturghie, PS Episcop Iustin a binecuvântat casa parohială, recent reamenajată, şi Sala Socială „Patriarhul Justinian şi Pr. Dr. Vasile Ţiplea”, care a fost extinsă cu un tronson, în care a avut loc agapa frăţească. La final, parohul Vasile Cosma i-a oferit în dar ierarhului o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus.

Sărbătoarea Mănăstirii Moglănești, Harghita

Preasfințitul Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, a slujit Sfânta Liturghie la Mănăstirea „Nașterea Maicii Domnului” din Moglănești, județul Harghita, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Mănăstirea este una dintre cele mai vechi vetre de spiritualitate românească din Ardeal – (1658), ctitorie a Doamnei Safta, soția Voievodului Gheorghe al Moldovei. Este mănăstire de maici condusă de monahia Ecaterina și duhovnicul protosinghelul Spiridon.

PS Episcop Andrei, a rostit un cuvânt deînvățătură, cu ocazia hramului, în care a vorbit despre viața Maicii Domnului. „Noi o rugăm pe Maica Domnul la acest Praznic Dumnezeiesc din crugul anului bisericesc să se roage pentru noi și pentru a noastră mântuire zicând: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluiește-ne pe noi”, a spus PS Episcop Andrei. La sfârșitul Sfintei Liturghii s-a săvârșit un parastas pentru ctitorii mănăstirii și cei care își dorm somnul de veci în cimitirul locașului de cult, conform Episcopiei Covasnei și Harghitei.

Hramul schitului de la Marca, Sălaj

Preasfințitul Petroniu, Episcopul Sălajului, s-a aflat în mijlocul obștii Schitului „Nașterea Maicii Domnului”, din localitatea Marca. Cu acest prilej, ierarhul a săvârșit Sfânta Liturghie, împreună cu un sobor de preoţi și diaconi, din care a făcut parte și protosinghelul Mina Pletosu, exarhul mănăstirilor din Episcopia Sălajului și în prezența a numeroși credincioși care s-au adunat și în acest an, în număr mare, la acest așe-­ământ monahal.

Schitul Marca este cel mai nou așezământ monahal din Episcopia Sălajului, piatra de temelie fiind sfințită în anul 2002, de PS Episcop Petroniu, pe atunci Arhiereu-vicar al Episcopiei Oradiei, Bihorului și Sălajului.  

Iniţiativa ridicării unei mănăstiri, la limita dintre judeţele Sălaj şi Bihor, îi aparţine părintelui Ioan Marian, fost paroh al Parohiei Marca, care, sprijinit îndeaproape de credincioşii săi, şi mai cu seamă de Pavel Hălmăjan, a reuşit, într-un timp scurt, să ridice o casă mănăstirească în stil brâncovenesc, care adăposteşte, în prezent, un paraclis şi chilii pentru vieţuitoarele acestui schit.