Slujiri arhierești și hramuri în locașe de cult transilvane

În Duminica a 29-a după Rusalii, a celor 10 leproși, credincioșii au fost îndemnați de ierarhi să nu uite să își arate mereu recunoșința pentru binefacerile primite de la Dumnezeu, precum și față de faptele semenilor. De asemenea, în această duminică, mai multe locașuri de cult și-au sărbătorit ocrotitorul, pe Sfântul Cuvios Antonie cel Mare.

În Duminica a 29-a după Rusalii, Înaltprea­sfin­țitul Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, a oficiat Sfânta Liturghie în Biserica „Sfântul Antonie cel Mare” din Sibiu. Ierarhul a fost înconjurat de un sobor de preoți și diaconi din care au făcut parte vicarul administrativ al Arhiepiscopiei Sibiului, pr. Ilarie Benchea, protopopul de Sibiu, Ioan Coșa, parohii de la biserica sibiană și alți slujitori ai sfintelor altare. Credincioșii au participat în număr mare la liturghia arhierească prin care s-a prăznuit cu anticipare hramul locașului de cult și au primit binecuvântare arhierească.

În cuvântul de învățătură, IPS Mitropolit Laurențiu le-a explicat credincioșilor înțelesurile Evangheliei citite la Sfânta Liturghie, în care s-a prezentat minunea vindecării celor zece leproși. Mai apoi a evidențiat vir­tuțile și viața deosebită a Sfântului Antonie cel Mare, ocrotitorul bisericii sibiene.

„Mesajul Mântuitorul Iisus Hristos din Evanghelia de astăzi ne este transmis prin această întrebare: «Au doară nu toți zece s-au tămăduit?» Nu toți ne bucurăm de darurile pe care Dumnezeu le împarte fiecăruia în parte și de care ne împărtășim cu toții împreună? Unde sunt cei nemul­țumitori? Mântuitorul îi așteaptă și ne așteaptă pe toți să venim să-I mulțumim Lui pentru toate și mulțumindu-I, noi suntem primii beneficiari. Îi aducem lui Dumnezeu o bucurie, dar bucuria ne-am creat-o nouă întâi prin liniștea și pacea obținute prin legătura sfântă cu Mântuitorul Iisus Hristos”, a subliniat ierarhul.

La final IPS Mitropolit Lauren­țiu a instalat un nou paroh la această biserică, pe părintele Marius Ioan Piștănilă, care va continua activitatea pastoral-misionară și administrativă a preotului Ioan Sârbu, ieșit la pensie. Ierarhul i-a înmânat noului paroh Evanghelia, Crucea și cheia și l-a îndemnat să trudească neîncetat pentru mântuirea sufletelor noilor credincioși încredințați acum spre păstorire.

Părintele Ioan Sârbu și-a prezentat, apoi, activitatea din cei 43 de ani de slujire preoțească și a mulțumit ierarhului, preoților slujitori, familiei și credincioșilor pentru sprijinul primit în toți acești ani. Ca semn de apreciere pentru întreaga sa activitate preoțească, părintele Ioan Sârbu a primit din partea ierarhului un act de cinstire.

Noul paroh a mulțumit la rândul său ierarhului, familiei și celor care i-au stat aproape și a făgăduit că va păstori cu multă responsabilitate duhovnicească enoriașii din parohia primită, așa cum a făcut timp de 20 de ani în Arhiepiscopia Alba Iuliei.

Liturghie arhierească la Catedrala Reîntregirii

Înaltpreasfinţitul Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, a oficiat Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie în Catedrala arhiepiscopală din oraşul Marii Uniri.

La finalul slujbei, IPS Arhiepiscop Irineu a acordat Ordinul „Credinţă şi Unire”, cea mai înaltă distincţie a Arhiepiscopiei Ortodoxe a Alba Iuliei pentru mireni, interpreţilor de muzică populară Nicolae Furdui Iancu şi Leontina Fărcaş, pentru întreaga activitate şi pentru modul creştinesc în care promovează valorile spirituale şi tradiţionale româneşti.

Duminica a 29-a după Rusalii la Oradea

Preasfinţitul Sofronie, Episcopul Oradiei, a săvârşit Sfânta Liturghie în sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi, în Catedrala Episcopală „Învierea Domnului” şi „Sfântul Ierarh Andrei, Mitropolitul Transilvaniei” din Oradea, în prezenţa a numeroşi credincioşi din urbea de pe malurile Crişului Repede.

În cadrul Sfintei Liturghii, în predica rostită după citirea pericopei evanghelice de la Sfântul Evanghelist Luca, PS Episcop Sofronie a vorbit despre înţelesurile duhovnicești ale fragmentului scripturistic duminical ce a prezentat tămăduirea celor zece leproși de către Mântuitorul Iisus Hristos: „Lepra era o boală foarte greu de purtat care îi făcea pe cei care sufereau de aceasta să arate ca niște morți încă în viață. Într-o astfel de stare, de suferință extremă, erau cei zece bolnavi care s-au întâlnit cu Domnul Hristos Iisus și I-au cerut ajutorul. Iar Lui i-a fost milă de ei. Deși din dialogul purtat nu reiese că Mântuitorul Iisus Hristos avea intenția să îi vindece, trimițându-i la preoți, mergând pe drum aceștia s-au curățit de lepră. Dintre cei zece vindecați, doar unul singur, care nu era iudeu, ci samarinean, se întoarce la Domnul Hristos ca să Îi mulțumească, să își arate recunoștința. În felul acesta se descoperă că Cel Care l-a vindecat este Fiul lui Dumnezeu înomenit, Care a venit să vindece toată boala și neputința din popor”.

Ierarhul a arătat că „din punct de vedere duhovnicesc, Părinții Bisericii dintotdeauna au văzut în această pericopă evanghelică o generalizare înspre lumea spirituală, iar cum lepra era considerată în orizontul duhovnicesc ca simbol al păcatului, vindecarea pe care Domnul Iisus Hristos o aduce este, de fapt, vindecarea tuturor celor păcătoși de lepra păcatului, vindecarea oamenilor de păcate, pentru că El a venit în lume ca să Se facă pe Sine jertfă de ispășire pentru păcatele noastre, ca să ne ierte de păcate prin sângele pe care Fiul lui Dumnezeu l-a vărsat pe Cruce”. De asemenea, „dacă din cei zece vindecați, doar unul s-a întors cu recunoștință să Îi mulțumească Domnului, din aceasta putem vedea cum noi, oamenii, vindecați și iertați de păcatele noastre de către Mântuitorul Hristos Iisus, prin jertfa Sa pe Cruce, de prea puține ori ne arătăm recunoștința față de El și ne întoarcem să Îi mulțumim lui Dumnezeu, dându-I slavă, pentru tot binele care îl face cu noi și pe care l-a făcut asupra noastră”, a mai menționat PS Episcop Sofronie. La finalul cuvântului de învățătură, ierarhul a concluzionat că „oricum am privi această pericopă evanghelică, ea ne arată bunătatea lui Dumnezeu, Care, deși a fost jignit de noi prin păcatele noastre, prin neascultarea protopărinților, a lui Adam și a Evei, în Rai, cu toate acestea, Dumnezeu nu i-a lăsat pe urmașii lor în întuneric, în păcat și în moarte, ci L-a trimis în lume pe Însuși Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos, să Se facă om, pentru ca pe toți oamenii să ne cheme din moarte la viață”.

Un nou stareț la Mănăstirea Rohia, Maramureș

Preasfinţitul Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, a participat sâmbătă, 14 ianuarie, la Vecernia Mare cu Litie, care a avut loc în Paraclisul de iarnă cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae" al Mănăstirii Rohia, județul Maramureș, apoi s-a întâlnit cu obştea mănăstirii, cu care a avut un dialog duhovnicesc.

Duminică, PS Episcop Iustin a slujit la Mănăstirea „Sfânta Ana” din Rohia, mănăstirea sa de metanie, mulţumind lui Dumnezeu şi Maicii Domnului pentru toate darurile primite şi binecuvântarea lui Dumnezeu revărsată asupra sa şi asupra mănăstirii. La Priceasnă a tâlcuit credincioşilor prezenţi Evanghelia zilei vorbind despre recunoştinţa pe care trebuie să o arate fiecare faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni. Din soborul au făcut parte: arhim. Timotei Bel, exarhul mănăstirilor din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, arhim. Teofil Pop – stareţul Mănăstirii Moisei, Florin Stan – protopopul Lăpuşului, pr. dr. Ştefan Iloaie – profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, arhim. Macarie Motogna, egumenul Mănăstirii Rohia, împreună cu soborul mănăstirii, arhid. Teodosie Bud – consilier eparhial, arhid. Andrei Pop – secretar eparhial, arhid. Nifon Motogna – administratorul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”, arhid. Ioan Todorca şi diaconul Alexandru Gaborean.

După Sfânta Liturghie, PS Episcop Iustin a hirotesit şi instalat cel de-al doisprezecelea stareţ al Mănăstirii „Sfânta Ana” Rohia, arhimandritul Macarie Motogna, egumenul mănăstirii, din ianuarie 2011.

Ierarhul i-a înmânat arhimandritului Macarie Motogna decizia şi toiagul de stareţ şi i-a dăruit crucea stareţilor, care a fost purtată, ca stareţ, de PS Episcop Iustin, apoi l-a instalat în scaunul stăreţesc şi l-a prezentat obştii şi credincioşilor ca stareț.

Pentru activitatea culturală desfăşurată de arhim. Macarie Motogna, PS Episcop Iustin i-a oferit una din cele mai importante distincţii ale Episcopiei, „Crucea Sfântul Iosif Mărturisitorul”.

Noul stareţ al Mănăstirii Rohia a adresat un cuvânt de mulţumire lui Dumnezeu şi Maicii Domnului, apoi a mulţumit ierarhului pentru încrederea acordată şi a cerut sprijinul părintesc în misiunea încredinţată. Arhim. Macarie Motogna a arătat că tot ceea ce s-a făcut până acum la Rohia a fost realizat prin râvna unor stareţi buni administratori, prin jertfa vieţuitorilor şi dărnicia credincioşilor. A fost oficiat, apoi, un parastas pentru Arhiepiscopul Justinian, stareţii Mănăstirii Rohia trecuți la Domnul şi pentru poetul naţional Mihai Eminescu.

Arhimandritul Macarie Motogna s-a născut la 4 august 1974 în localitatea Breaza, judeţul Bistriţa-Năsăud, din părinţi dreptcredincioşi Victor şi Lucreţia, într-o familie cu şapte copii. Este absolvent al Seminarului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca, licenţiat în Teologie al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Oradea şi doctor în istorie la Institutul „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, cu lucrarea „Monahismul ortodox din Maramureş şi Transilvania Septentrională”. La vârsta de 15 ani a intrat în obştea Mănăstirii Rohia, fiind primit de către ieromonahul Iustin Hodea, actualul Episcop al Maramureşului şi Sătmarului. În 19 septembrie 1993 a fost hirotonit diacon, în 8 mai 1994 preot, iar în 28 iunie 1994 a fost tuns în monahism primind numele Macarie, fiind dus sub mantie de PS Episcop Iustin. În 24 iunie 2001 a fost hirotesit protosinghel, iar în 12 aprilie 2009 a primit rangul de arhimandrit.

A trecut prin toate ascultările monahale, iar în 11 ianuarie 2011 a fost numit egumen al Mănăstirii „Sfânta Ana” Rohia.

Sărbătoarea Parohiei „Bunavestire” din Deva

Comunitatea Parohiei „Bunavestire” din Deva s-a bucurat de prezenţa în mijlocul ei a doi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, Preasfinţitul Andrei, Episcopul Covasnei si al Harghitei, și Preasfinţitul Gurie, Episcopul Devei și al Hunedoarei care au oficiat Sfânta Liturghie alături de un sobor de preoţi și diaconi.

În cuvântul de învățătură rostit cu acest prilej, PS Andrei, Episcopul Covasnei si al Harghitei, le-a vorbit credincioșilor prezenţi despre recunoștinţă și despre numeroasele foloase pe care aceasta le aduce oamenilor, în căutarea lor spre mântuirea sufletelor: „Cel vindecat, din pericopa evanghelică citită astăzi la Sfânta Liturghie, care s-a întors să aducă mulţumire și slavă Binefăcătorului său reprezintă modelul desăvârșit pe care noi, toţi, miluiţi ai dragostei lui Dumnezeu, trebuie să-l urmăm în drumul spre moștenirea Împărăției Cerurilor”.

La final, PS Gurie, Episcopul Devei și al Hunedoarei, a mulţumit atât PS Episcop Andrei cât și tuturor celor prezenţi la Dumnezeiasca Liturghie în Biserica „Bunavestire” din Deva.

Hramul parohiei clujene „Sfântul Antonie cel Mare”

Sărbătoarea parohiei închinate Sfântului Cuvios Antonie cel Mare, din Cluj-Napoca a început sâmbătă seara, 14 ianuarie, cu slujba Vecerniei Mari cu Litie, la care a participat protosinghelul Anastasie de la Mănăstirea Florești, județul Cluj. Invitatul a fost însoțit la această sărbătoare de stareța mănăstirii, stavrofora Teodora. Împreună cu credin­cioșii, preoții de la altar s-au rugat lui Dumnezeu și Sfântului Antonie cel Mare pentru ajutor în lupta cu ispitele și pentru mântuirea întregii omeniri.

În cuvântul de învățătură, părintele Anastasie le-a amintit credincioșilor viața și învățătura Sfântului Antonie și i-a îndemnat să-i urmeze exemplul: „Întotdeauna să-L avem pe Dumnezeu înaintea noastră. Să nu credem că Dumnezeu ne-a părăsit. Orice necazuri am avea, orice încercări sau greutăți, să nu deznădăjduim pentru că Dumnezeu vede și știe inimile noastre. Important este să vadă răbdarea noastră, să vadă smerenia noastră, să vadă dragostea noastră de cele sfinte și de oameni, cum a avut și Sfântul Antonie cel Mare. Dumnezeu să ne înțelepțească pe toți, iar viața Sfântului Antonie să ne fie model de trăire și nouă, celor de astăzi, chiar dacă ni se pare prea greu să-i urmăm. Nu este greu, atâta vreme cât Îl avem aliat pe Hristos, așa cum și Sfântul Antonie L-a avut aliat în toată viața pe Hristos Domnul și s-a arătat biruitor”.

La finalul slujbei, parohul Robert Anton Kovacs, a mulțumit tuturor celor care au participat la slujbă și i-a îndemnat pe credincioși să Îl mărturisească mereu pe Hristos: „Îl rugăm pe Sfântul Antonie cel Mare, care ne-a fost încredințat ca ocrotitor, să ne întărească și să fie alături de noi în misiunea încredințată. Ieșind din biserică, să-L mărturisim pe Hristos în toată viața noastră, în tot momentul și în toată clipa. Acolo unde mergem noi: în casele, în familiile și în mediul în care trăim”.

Duminică, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de un sobor de preoți, condus de protosinghelul Benedict Vesa, secretarul eparhial al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului și asistent la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca. Din sobor au mai făcut parte pr. Nicolae Muntean din Parohia Cutca, Marius Pop, preot misionar în Propotopopiatul Șimleu și diac. Dan Balog de la Catedrala Episcopală din Zalău.

În cuvântul de învățătură, pr. Benedict Vesa a zugrăvit profilul duhovnicesc al Sfântului Antonie cel Mare. Pornind de la apoftegmele Sfântului Antonie, redate de Patericul egiptean, invitatul a oferit creștinilor prezenți în număr mare la sărbătoarea comu­nității, câteva îndemnuri pentru consolidarea vieții duhov­nicești: „Concluzionând, mă întorc la acel îndemn al Sfântului Antonie cu privire la viața duhovnicească: Oriunde vei merge, pe Dumnezeu să-L ai înaintea ta întotdeauna. Și orice vei face, să ai mărturie din Sfintele Scripturi și în orice loc vei ședea, să nu te miști degrabă. Acestea trei păzindu-le, ne facem plăcuți lui Dumnezeu”.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de corala „Diaconia” a Parohiei „Tuturor Sfin­ților” din Florești, Cluj, dirijată de pr. Decebal Gorea. La final, toți cei prezenți s-au bucurat de o agapă frățească, care a avut loc la Muzeul etnografic „Poarta de su’ Feleac”. Parohia „Sfântul Cuvios Antonie cel Mare” a fost înființată în anul 2014, la cererea creștinilor ortodocși de pe strada Soporului, din Cluj-Napoca. Până în anul 2015 programul liturgic al parohiei s-a desfășurat în cadrul Muzeului etnografic „Poarta de su’ Feleac”, situat pe strada Soporului. Din anul 2015, slujbele se oficiază într-o biserică de lemn, urmând să se construiască o biserică pentru comunitatea parohială din cartierul Sopor și un centru rezidențial pentru vârstnici.