112 - un serviciu funcţional în toate ţările Uniunii

▲ Serviciul unic de urgenţă 112 este disponibil pe întreg teritoriul Uniunii Europene, însă în state precum România sau Bulgaria, sistemul funcţionează cu oarece dificultăţi ▲ Astfel, în România nu există posibilitatea identificării apelului de pe telefonul mobil, iar în Bulgaria sistemul funcţionează doar în anumite zone ale ţării ▲ Prin apelarea numărului de urgenţă se pot reclama situaţii care ţin de intervenţia poliţiei, a salvării sau a pompierilor ▲ Potrivit CE, statele membre trebuie să asigure implementarea şi buna funcţionare a serviciului de urgenţă oferit prin apelarea numărului 112 şi să informeze cetăţenii cu privire la existenţa şi funcţionarea sa ▲ Pe data de 3 iunie, la Bruxelles va fi organizat un workshop privind responsabilităţile acestui sector, dar şi o gală de premiere, la care sunt invitaţi Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul român al Sănătăţii, şi Adina Vălean, membru în PE ▲

Numărul unic de urgenţă, 112, a fost introdus, la nivel european, în anul 1991, printr-o decizie a Consiliului European, scopul primar al acestui număr unic fiind de a asigura un acces mai facil la serviciile de urgenţă, mai ales pentru călători, indiferent de ţara europeană în care se aflau. Şapte ani mai târziu, în 1998, legislaţia europeană stipulează garantarea apelării gratuite a serviciilor de urgenţă prin 112, atât de la telefoanele fixe, cât şi de la cele mobile.

Numărul 112 nu a fost, de la bun început, folosit ca număr unic de urgenţă în spaţiul Uniunii, acesta fiind folosit, timp de ani de zile, de Germania ca număr de apel pentru pompieri, iar de Italia, ca număr de apel pentru poliţie. În statele membre se întâlnesc două situaţii distincte, în unele ţări numărul este unic pentru orice apel, fie că este vorba de poliţie, salvare sau pompieri, iar în unele ţări este folosit ca o alternativă la numerele la care răspund cele trei instituţii amintite. Primul caz, de număr de apel pentru anunţarea oricărei urgenţe, îl regăsim în ţări care au implementat sistemul de ani buni, precum Suedia, Olanda şi Danemarca. Iniţial, în România, se prevedea ca 112 să funcţioneze în paralel cu numerele naţionale de urgenţă, timp de trei luni de la data finalizării instalării Sistemului Naţional Unic pentru Apelurile de Urgenţă (SNUAU). Ca urmare a adoptării unei ordonanţe de urgenţă în luna martie a acestui an şi intrată în vigoare la jumătatea lunii aprilie a.c., 112 a devenit singurul număr folosit pentru apelurile de urgenţă.

În cazul funcţionării în paralel a numărului 112 cu alte numere naţionale, reglementările europene prevăd ca apelurile primite la numărul 112 să fie tratate cu acelaşi profesionalism şi la acelaşi nivel de calitate şi operabilitate ca în cazul apelurilor primite la numerele naţionale de urgenţă.

Din 2003, conform Directivei Serviciilor Universale, statele membre sunt obligate să asigure localizarea apelurilor de urgenţă, pentru a permite găsirea în timp util a victimelor. Acest lucru este necesar în special în cazul apelurilor din reţelele telefonice mobile şi în cazul călătorilor care nu pot da informaţii despre locul în care se află, dar şi în cazul urgenţelor anunţate de copii, supuşi unui risc emoţional mai acut decât în cazul adulţilor. De asemenea, statele membre trebuie să se asigure că apelurile primesc un răspuns adecvat, conform organizării naţionale a sistemului de urgenţă şi că cetăţenii sunt corect şi constant informaţi cu privire la existenţa şi la funcţionarea serviciului de apel 112.

Puţini europeni ştiu că 112 e un serviciu unic în tot spaţiul european

Un sondaj realizat la cererea CE, în ianuarie 2008, relevă faptul că, deşi majoritatea cetăţenilor europeni (95%) sunt de acord cu utilitatea existenţei unui număr unic de urgenţă pe tot teritoriul Uniunii Europene, numai 22% dintre ei au identificat, în mod spontan, numărul 112 ca fiind numărul de urgenţă pe care îl pot apela de oriunde din Uniunea Europeană. Iar în cazul în care oamenii recunosc acest număr ca fiind numărul naţional pentru apeluri de urgenţă, numai 22% dintre ei ştiu că acest număr poate fi apelat de oriunde de pe teritoriul UE. Mai mult, 71% dintre cei intervievaţi au declarat că, în ultimul an de zile, nu au auzit sau văzut informaţii despre numărul de urgenţă 112. Potrivit Eurobarometrului, cele mai multe informaţii cu privire la numărul de urgenţă le-au primit, în ultimele 12 luni, cetăţenii din Bulgaria (54% dintre ei consideră acest lucru), din Cehia (50%), din Estonia (46%) şi din România (43%). Cu toate că românii sunt relativ bine informaţi faţă de ceilalţi cetăţeni europeni cu privire la numărul 112, numai 30% dintre ei ştiu că acest număr poate fi apelat în cazuri de urgenţă din orice stat al Uniunii Europene. Comisia Europeană, prin comisarul pentru telecomunicaţii Viviane Reding, a făcut un apel la statele membre de a ameliora nivelul de informare cu privire la acest număr, pentru folosirea lui atât pe plan naţional cât şi în cazul călătoriilor în spaţiul european. „Până în prezent, Comisia şi-a concentrat eforturile în direcţia asigurării faptului că 112 va fi disponibil în toate statele membre. Acum, este momentul să sporim nivelul de informare al oamenilor cu privire la 112 - ca unicul număr pentru apeluri de urgenţă pe care trebuie să îl ţină minte. Prin urmare, fac apel la toate statele membre să îşi continue eforturile în direcţia dezvoltării serviciului 112 ca serviciu complet fiabil în întreaga Europă şi să se alăture unei campanii active de promovare a serviciului 112“ a spus Viviane Reding, în luna februarie, citată de Euractiv.ro.

Şase ţări cu nereguli la serviciul unic de urgenţă

În următoarea perioadă, se întrevede ca serviciul numărului unic de urgenţă 112 să necesite îmbunătăţiri privind funcţionarea, astfel încât să fie îndeplinite toate cerinţele europene. Acestea se referă în special la integrarea centrelor de urgenţă (poliţie, pompieri, salvare), la capacitatea operatorilor şi a personalului din centrele de urgenţă de a vorbi mai multe limbi europene, la capacitatea autorităţilor de a face faţă apelurilor false (în medie, 60% din apelurile la numerele de urgenţă sunt false). Mai mult, în unele ţări (Italia, Lituania, Olanda, Slovacia şi România), locul apelurilor din reţelele mobile nu poate fi identificat, fapt ce poate pune în pericol vieţile apelanţilor, iar în Bulgaria, numărul 112 nu este funcţional pe tot teritoriul ţării.

Potrivit CE, multe din apelurile de urgenţă sunt în legătură cu accidentele de maşini şi, anual, mor aproximativ 40.000 de oameni şi peste un milion şi jumătate sunt răniţi în accidente rutiere, în Uniunea Europeană. Tocmai de aceea, în cadrul iniţiativei europene „e-siguranţa“, s-a hotărât ca, din 2010, toate maşinile noi să fie echipate cu un sistem electronic numit „eCall“. Acest sistem, în cazul unui accident sau al unui impact, apelează automat numărul de urgenţă 112, iar studiile efectuate arată că punerea în funcţiune a acestui sistem poate reduce timpul de răspuns al serviciilor de urgenţă cu 40% în zonele urbane şi cu 50% în zonele rurale, mii de vieţi putând fi, astfel, salvate anual.

Pentru a se asigura de alinierea şi respectarea de statele membre a standardelor şi a cerinţelor europene, Comisia Europeană are puterea de a declanşa proceduri cu privire la încălcarea dreptului comunitar împotriva acelor ţări. Astfel, înainte ca ţara în cauză să fie adusă în faţa Curţii Europene de Justiţie, Comisia Europeană trimite o scrisoare de somaţie şi dacă răspunsul autorităţilor naţionale sau măsurile luate nu sunt satisfăcătoare, Comisia trimite un aviz motivat statului membru. Dacă nici în acest caz autorităţile nu reuşesc să îndeplinească cerinţele Comisiei Europene, statul membru este deferit Curţii de Justiţie.

În momentul de faţă, Comisia are deschise 6 proceduri privind încălcarea dreptului comunitar cu privire la implementarea şi funcţionarea numărului de urgenţă 112, împotriva Bulgariei, Italiei, Lituaniei, Olandei, României şi Slovaciei. În plus, procedura împotriva Poloniei, deschisă în 2006, este suspendată, pentru a oferi Comisiei timpul necesar verificării măsurilor luate de acest stat pentru îndeplinirea cerinţelor europene.

112 în România, defecţiune tehnică

Sistemul 112 în România s-a înfiinţat ca parte a obligaţiilor asumate de ţara noastră pentru a fi primită în rândul statelor membre ale Uniunii. Sistemul a fost implementat cu succes, însă are o hibă destul de importantă, aceea a imposibilităţii localizării unui apel venit de pe telefonul mobil. În acest sens, România a fost avertizată de Comisia Europeană şi a cerut soluţii, care nu au întârziat să apară. Ca să remedieze acest aspect, privind operaţionalizarea completă a acestui serviciu, infrastructura Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, unele proceduri de soft ale aplicaţiei 112, dar şi legătura Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă (SNUAU) la reţeaua Romtelecom vor fi modificate. Potrivit legislaţiei în vigoare, rutarea apelurilor catre SNUAU de catre furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice se realizează prin reţeaua publică operată de Romtelecom. Ca urmare a existenţei unor incompatibilităţi de natură tehnică, privind transferul informaţiilor referitoare la locul apelantului, între operatorii mobili şi Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţa (SNUAU), localizarea apelurilor provenite din reţele mobile este limitată la transmiterea informaţiei de localizare a apelantului la nivel de judeţ şi rutarea apelului, pe baza acestei informaţii, direct către punctul de acces la sistemul SNUAU aferent acelui judeţ.

Pentru a remedia „defecţiunea“, Bugetul Serviciului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă va fi suplimentat cu 11 milioane de lei, a transmis, luna trecută, Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (MCTI), fondurile suplimentare provenind de la bugetul de stat.

Este important de subliniat numărul foarte mare de apeluri false primite la 112, care pot avea mai multe cauze, una dintre ele fiind neştiinţa oamenilor care reclamă tot soiul de lucruri care au altă incidenţă. 112 se apelează în caz de incendiu, în cazul unor probleme grave de sănătate, precum şi în cazul unor evenimente sociale majore, de genul unui jaf, crime sau conflict fizic.