Agricultura are nevoie de tehnologizare şi acces la credite

O analiză a sectorului agricol scoate în evidenţă faptul că tehnologizarea alături de formarea precară a fermierilor reprezintă punctele slabe care se reflectă în mod direct asupra gradului de competitivitate a agricultorilor români. Acestora li se adaugă sărăcia la care este expusă populaţia din mediul rural (40%), aproape dublă faţă de media europeană.

Media de tehnologizare pe agricultor este de 9.100 de euro în Uniunea Europeană, în timp ce, în ţara noastră, gradul de înzestrare tehnică nu depăşeşte 350 de euro. Lipsa utilajelor agricole (tractoare, combine de recoltat, prăşitoare etc.), alături de accesul redus la creditele bancare şi productivitatea muncii în agricultură şi industrie alimentară sunt doar câţiva dintre indicatorii de bază din domeniul agricol românesc care înregistrează rate de zeci de ori mai scăzute comparativ cu media europeană. „Chiar dacă nu s-au cheltuit toţi banii, am avut o infuzie importantă de fonduri pentru utilarea cu echipamente agricole şi încă suntem mult în urma statelor membre, acest lucru reflectându-se în gradul de competitivitate a fermierilor români. De asemenea, creditele bancare acordate în România au fost de numai 110 euro/ha faţă de 1.700 euro /hectar media Uniunii Europene. Fermierii din România nu au avut, din păcate, posibilitatea să aibă acces la credite până în acest an, când s-au creat facilităţi importante. Productivitatea în industria alimentară este de 9.086 euro pe persoană, iar media UE este de 40.875 de euro pe persoană. Cifre elocvente care nu mai au nevoie de nici un comentariu“, a declarat ministrul agriculturii, Daniel Constantin, la o conferinţă privind noul PNDR 2014-2020, unde a prezentat plusurile şi minusurile din agricultura românească. Un mare minus îl reprezintă, de asemenea, formarea deficitară a managerilor din exploataţiile agricole, dar şi gradul de sărăcie în rândul populaţiei rurale. „Gradul de formare în România este de 1,6%, iar media UE, de 8,9%. Iată de ce avem nevoie în continuare de pregătirea celor care accesează fonduri europene, care vor să implementeze o activitate în agricultură. Nivelul de instruire a managerilor exploataţiilor agricole, educaţie de bază şi completă, este în România de 2,5%, faţă de media UE de 29,4%. Tot la capitolul minusuri, procentul de populaţie din România expusă riscului de sărăcie este de 40,3%, în timp ce media UE este de 24,2%. La începutul PNDR 2007- 2013, procentul era de peste 60%, ceea ce arată o îmbunătăţire, dar nu este suficient şi trebuie să ne preocupăm în continuare pentru că are un impact nu numai economic, ci mai ales social“, a adăugat Constantin.

Agricultura ecologică are potenţial de creştere

Agricultura ecologică, deşi mai are mult până va ajunge la media europeană (0,4% faţă de 3,7%), se află în plină ascensiune, astfel că ministrul agriculturii consideră că se poate vorbi de o reală dezvoltare pe viitor. „Este unul din motivele pentru care în PNDR 2014-2020 vom avea sume importante pentru agricultura ecologică. Avem un potenţial uriaş, trebuie să-l exploatăm, ne arată nu doar cifrele, ci şi vânzările de produse obţinute în agricultura ecologică şi pe piaţa din România, dar mai ales pe piaţa UE, unde produsele noastre reprezintă un brand“, a adăugat ministrul agriculturii. Oficialul a menţionat că rata şomajului şi ponderea sectorului agricol în valoarea adăugată brută se apropie de media europeană. „România nu numai că are un potenţial, dar este în continuare o ţară cu un puternic impact la nivelul UE în ceea ce priveşte produsele şi suprafaţa ocupată în agricultură şi cred că poate obţine profit în perioada următoare pe acest sector. Deşi a trecut printr-o perioadă foarte grea, România are o rată a şomajului de 7%, iar media UE este 10,5%, un impact l-au avut şi fondurile europene, pentru că s-au creat foarte multe locuri de muncă în agricultură şi în mediul rural, care au îmbunătăţit aceşti indicatori“, a explicat oficialul MADR, în cadrul unei dezbateri pe tema noului PNDR şi priorităţile României în acest sector.