Ani de muncă în plus pentru echilibrarea fondului de pensii

Presiunile care vor exista asupra Pilonului I (pensiile de stat) vor fi semnificative şi acesta nu va reuşi, pentru cei născuţi în 1967-1968 şi care vor ieşi la pensie în 2032-2033, să le ofere un nivel rezonabil de venituri.

Singurul scenariu în care fondul public de pensii poate scăpa de deficite impune creşterea vârstei de pensionare, corelată cu speranţa de viaţă la 65 de ani, şi nu cu speranţa de viaţă la naştere, arată concluziile unui studiu realizat de think-tank-ul Expert Forum şi Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Bucureşti. "Dintre cele şapte scenarii de decizie pe pensii analizate prin prisma efectelor peste 30 de ani, creşterea vârstei de pensionare este singurul care conduce la un echilibru între venituri şi cheltuieli în sistemul public de pensii", a declarat directorul executiv al Expert Forum, Suzana Dobre.

Aceasta a subliniat că este vorba despre "un scenariu minimal, în care s-a luat în considerare doar creşterea vârstei de pensionare, şi nu egalizarea vârstei de pensionare între bărbaţi şi femei - recomandare europeană care ar avea un efect pozitiv mult mai accentuat asupra fondului public de pensii".

Studiul mai ajunge la concluzia că, pentru creşterea veniturilor pensionarilor, cel mai bun scenariu este economisirea suplimentară, prin creşterea contribuţiilor în Pilonul II, încurajarea Pilonului III sau prin investiţii şi economisire în sistem bancar. "Presiunile care vor exista asupra Pilonului I vor fi semnificative şi acesta nu va reuşi, pentru cei născuţi în 1967-1968 şi care vor ieşi la pensie în 2032-2033, să le ofere un nivel rezonabil de venituri", a spus Suzana Dobre. Potrivit studiului, "pensia medie a persoanelor născute în acest interval va fi de circa 26% din salariu, dar anumite decizii pot duce chiar la un nivel de 17%". Un alt scenariu luat în calcul în acest studiu a evaluat "legarea pensiei de salariul mediu, fixând-o la 45% din salariul mediu brut", caz în care, spun specialiştii, "deficitul fondului public de pensii ar creşte până la circa 8,5% din PIB, prin 2042, ceea ce ar însemna aruncarea în aer a economiei". "Dacă vom găsi o soluţie pentru creşterea gradului de ocupare, automat situaţia fondului de pensii se va îmbunătăţi, după cum simpla îmbunătăţire a guvernanţei la companiile de stat, în special la cele cu datorii la fondul public de pensii prin neplata CAS, ar avea efecte pozitive şi asupra sistemului public de pensii", a spus în încheiere directorul executiv al Expert Forum. În momentul de faţă, pensia medie netă de asigurări sociale de stat reprezintă 48,5% din salariul mediu net pe economie, numărul salariaţilor este de circa 4,2 milioane, iar cel al pensionarilor, de aproape 5 milioane de persoane. (Bogdan Cronţ)