Reunite sub denumirea „Marile staţiuni balneare ale Europei”, unsprezece oraşe balneare din şapte ţări europene au fost incluse, în 2021, în lista Patrimoniului UNESCO: Baden bei Wien din Austria, Spa din
30 Apr, 2024
Bolile inflamatorii, o problemă tot mai serioasă în România
Structurile medicale europene sunt îngrijorate de creşterea şi agravarea unor boli inflamatorii ale intestinului, motiv pentru care au decis să se organizeze într-o structură internaţională, de valenţă europeană, care să poată să controleze cât mai bine acest flagel cu care se confruntă epoca modernă, a declarat prof. dr. Mircea Diculescu, şeful Catedrei de gastroenterologie şi hepatologie Fundeni.
„Îi spun flagel pentru că numărul de cazuri creşte inclusiv în România. Numărul a devenit din ce în ce mai mare şi mai greu de stăpânit.
Şi noi, după modelul european, ne-am structurat o Societate Românească de boli inflamatorii foarte activă şi considerăm că este o problemă de mare pericol pentru România pentru că noi suntem pe zona de graniţă. Incidenţa, cu zece ani în urmă, era mică, apreciem că aveam în jur de 900 de cazuri, iar acum estimările noastre arată că avem peste 10 mii de cazuri“, a punctat specialistul.
Două grupe de cauze determină apariţia acestor boli: un teren genetic predispozant peste care vin condiţiile ambientale, a explicat prof. dr. Diculescu. „Este vorba de alimentele pe care le mâncăm şi flora intestinală. În intestinul omului sunt deja două miliarde de bacterii care trebuie să fie în echilibru. Schimbarea din diverse motive a acestui echilibru bacterian favorizează apariţia acestor boli. Am putea să încercăm să luăm nişte măsuri preventive.
Una din măsuri ar fi revenirea la obiceiurile alimentare dinainte de '90. Cancerul de colon s-a triplat în ultimii 25 de ani şi dacă acceptăm că genetica poporului român nu s-a schimbat în aceşti ani, ceva s-a schimbat în obiceiurile noastre alimentare“, a opinat medicul.
Bolile inflamatorii cronice afectează în special grupele de vârstă tinere, pe când cancerul colorectal este mai frecvent la persoanele cu vârste de 50-60 de ani. „Primul factor de risc este mâncarea de la fast-food, care are un înalt conţinut caloric şi de grăsimi. Aditivii pentru conservarea cărnii sunt alt pericol, maionezele, sosurile, băuturile carbogazoase, dar şi faptul că românii nu sunt obişnuiţi să-şi ia micul dejun“, a subliniat prof. dr. Diculescu.
