Confiscarea maşinilor vitezomanilor va mări siguranţa rutieră?

▲ Ministerul Transporturilor cere măsuri drastice pentru şoferii care nu respectă legea: confiscarea maşinii pentru depăşirea vitezei cu peste 50 de kilometri pe oră, retragerea banilor direct din cont pentru amenzi sau chiar arestarea rău-platnicilor ▲ Noile reglementări au fost deja respinse de Poliţia Rutieră şi amendate de către Consiliul Suprem al Magistraturii, dar Ministerul Transporturilor vrea să le impună prin Ordonanţă de Guvern ▲

Ministerul Transporturilor intenţionează să promoveze printr-o Ordonanţă a Guvernului „Strategia Naţională pentru Siguranţa Rutieră 2009-2013“ şi înfiinţarea unei Agenţii Naţionale pentru Colectarea Amenzilor (ANCA).

Printre cele mai criticate prevederi ale strategiei se numără eliminarea instituţiei martorului din procedura contravenţională, confiscarea autoturismului în cazul depăşirii cu 50km/h a vitezei maxime legale sau testarea alcoolemiei, indiferent de motivul pentru care şoferul e oprit de poliţie. Prin aceeaşi hotărâre, se intenţionează crearea Agenţiei Naţionale de Colectare a Amenzilor, care va avea dreptul să reţină valoarea amenzii direct din contul bancar a persoanei amendate, să revoce permisul de conducere sau, prin hotărâre judecătorească, să aresteze rău-platnicul la un „centru de arest“. Proiectul strategiei este deja în dezbatere publică şi o serie de instituţii şi ministere au fost solicitate să se pronunţe asupra textului, prin acordarea sau nu a avizului prevăzut de lege.

CSM reclamă o serie de erori

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a formulat deja o serie de observaţii la Proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Strategiei pentru Siguranţa Rutieră 2009-2013. Astfel, CSM susţine că „nu se poate elimina instituţia martorului din procedura contravenţională şi nici obligativitatea efectuării analizei de sânge pentru stabilirea alcoolemiei“.

Potrivit magistraţilor, eliminarea instituţiei martorului din procedura contravenţională nu ar mai da posibilitatea unui şofer implicat într-un accident rutier să îşi poată dovedi nevinovaţia prin declaraţiile martorilor oculari. De asemenea, mutarea responsabilităţii săvârşirii contravenţiei de la şoferul care a condus vehiculul la proprietarul vehiculului ar presupune că, în situaţia în care nu este identificat şoferul care a comis o infracţiune, atunci amenda va fi plătită de proprietarului autoturismului, chiar dacă acesta nu se afla la volan. Eliminarea obligativităţii analizei de sânge este, de asemenea, contestată de CSM, deoarece stabilirea gradului de alcoolemie ar urma să se facă doar prin metoda contestată a alcoolmetrului.

Poliţia Rutieră nu avizează proiectul în forma actuală

Şefii Politiei Rutiere spun că instituţia a fost consultată în privinţa normelor Strategiei elaborată de Ministerul Transporturilor, dar consultarea a fost în sensul în care s-a primit documentul „gata facut“. „Nu este normal. Noi răspundem de siguranţa rutieră şi am decis să nu avizăm acest proiect, până ce nu este revizuit şi discutat la nivel de experţi. Documentul conţine foarte multe erori. Cele două exemple scoase în evidenţă de CSM sunt doar câteva. Nici noi nu suntem de acord cu eliminarea martorului din procedura contravenţională şi nici cu eliminarea obligativităţii efectuării analizei de sânge pentru stabilirea alcoolemiei“, a spus comisarul-şef Lucian Diniţă, şeful Poliţiei Rutiere. Poliţiştii rutieri nu sunt de acord nici cu propunerea de repetare a examenului pentru redobândirea dreptului de a conduce în cazul mai multor categorii de abateri rutiere sau cu propunerea confiscării autovehiculului, pentru depăşirea vitezei cu peste 50 de km la oră.

Atribuţiile ANCA, considerate exagerate de specialişti

O altă prevedere criticată a Strategiei pentru Siguranţa Rutieră, propusă de Ministerul Transporturilor, o reprezintă atribuţiile cu care va fi investită Agenţia Naţională de Colectare a Amenzilor. Potrivit strategiei, ANCA va funcţiona ca o autoritate independentă în subordinea Ministerului Justiţiei. Atribuţiile centrale propuse ale ANCA prevăd procesarea, administrarea şi colectarea de amenzi; coordonarea pedepselor prin muncă în serviciile pentru comunitate, ale sentinţelor, custodiilor, precum şi ale mandatelor de arestare. În cazul amenzilor neplătite până la data scadenţei, ANCA investighează cazul şi determină ca plata amenzii să fie făcută prin emiterea unui ordin de plată direct din contul bancar al plătitorului (unde acest lucru este posibil - n.r.). În situaţia în care această procedură eşuează, ANCA va recurge la un executor judecătoresc pentru recuperarea sumei de bani datorată de persoana sancţionată cu amendă.

Dacă şi acesta eşuează în procedura de colectare, ANCA dispune în continuare de un număr de alte metode de constrângere, cum ar fi, în cazul amenzilor de trafic, revocarea permisului auto, confiscarea autoturismului sau chiar, printr-un ordin judecătoresc, arestarea plătitorului la un centru de arest pe o perioadă determinată de tribunal“. În cazul amenzilor pentru daune materiale, închiderea plătitorului nu elimină obligaţia plăţii amenzii. De asemenea, în cazul unui ordin de confiscare, plătitorul poate fi închis pentru incapacitatea conformării unui ordin judecătoresc.

Propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei rutiere

- Împuternicirea Jandarmeriei Române şi a Poliţiei Comunitare în ceea ce priveşte sancţionarea contravenţiilor la legea circulaţiei rutiere;

- Mutarea responsabilităţii săvârşirii contravenţiei de la şoferul care a condus vehiculul la proprietarul vehiculului, în cazul determinării contravenţiei prin mijloace electronice (camere video de supraveghere a traficului), pentru simplificarea încasării amenzii contravenţionale;

- Eliminarea instituţiei martorului din procedura contravenţională, Poliţia Rutieră, în calitate de reprezentant al statului român, fiind în inferioritate faţă de cetăţeanul român în faţa puterii judecătoreşti (cetăţeanul se reprezintă singur, iar Poliţia Rutieră are nevoie de instituţia martorului);

- Considerarea ca ilegală a comercializării şi folosirii dispozitivelor de detecţie a aparatelor radar;

- Introducerea obligativităţii obţinerii permisului de conducere pentru a putea conduce mopede pe drumurile publice;

- Sporirea gradului de intransigenţă a legii în ceea ce priveşte abaterile grave: reţinerea la secţia de Poliţie pentru 24 de ore şi suspendarea permisului între 1 an şi 3 ani în cazul constatării stării de ebrietate la volan; confiscarea vehiculului care circulă cu o viteză de cel puţin de două ori mai mare decât viteza legală;

- Testarea alcoolemiei, de către agenţii de poliţie, de fiecare dată când aceştia opresc autovehiculele;

- Înăsprirea legii prin prevederea mai multor puncte contravenţionale în cazul şoferilor profesionişti, a celor tineri şi a celor începători;

- Introducerea permisului probator pentru şoferii începători, care poate fi suspendat la mai puţine puncte contravenţionale şi care îndeamnă la un condus mai prudent;

- păstrarea ca probă a buletinului de analiză a concentraţiei de alcool din aerul expirat, eliminarea obligativităţii analizei de sânge şi specificarea faptului că, dacă şoferul supus controlului doreşte analiza sângelui, plata să se facă de către acesta

- Interzicerea accesului pe drumurile publice a vehiculelor de tip ATV; în marea majoritate a statelor europene accesul acestor vehicule este permis numai în afara drumurilor (off road);

- Oferirea posibilităţii şoferilor de a opta pentru reducerea amenzii contravenţionale, prin participarea în centre autorizate la programe de reabilitare comportamentală sau consiliere psihologică referitoare la siguranţa rutieră.

România are cea mai mare rată de creştere a accidentelor mortale din UE

Potrivit statisticilor întocmite de Poliţia Rutieră în ceea ce priveşte situaţia valorii ratei de mortalitate, România avea, în anul 2004, o situaţie destul de bună, în sensul că valoarea de 1,06 decese la 10 mii locuitori era sub media europeană. Această situaţie s-a deteriorat între timp, valoarea în 2007 fiind de 1,3 decese la 10 mii locuitori, în timp ce media UE a scăzut la 0,87. În 2008, valoarea pentru România s-a înrăutăţit şi mai mult, ajungând la 1,42.

Din punct de vedere al variaţiei numărului deceselor cauzate de accidente rutiere pe ani, în anul 2007, raportat la 2001, în România s-a înregistrat o creştere de 14%, reprezentând cea mai mare creştere dintre toate ţările membre ale Uniunii Europene. Mai mult, în 2008 situaţia s-a înrăutăţit masiv, numărul deceselor, raportat la anul 2001, a crescut cu 25%, în loc să scadă cu circa 40%, cât recomandă Cartea Albă a Transporturilor, elaborată de Comisia Europeană.

În cazul ponderii accidentelor care au avut loc în interiorul localităţilor, în anul 2003, media UE era de 60%, în timp ce, în România, ponderea era de 78,8%. Potrivit specialiştilor, această pondere extrem de mare poate fi explicată prin faptul că foarte multe accidente grave au loc în interiorul localităţilor mici, traversate de drumuri majore (aşa-numitele localităţi liniare), unde accidentele au loc la viteze anormal de mari pentru localităţi, iar multe dintre accidente implică pietoni, fapt ce determină un grad de severitate mult mai mare decât celelalte categorii de coliziuni.