Contracararea şomajului, prioritate a Consiliului European

▲ Liderii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană au decis că trebuie să continue să dezvolte şi să pună în practică măsuri necesare pentru a contracara criza ▲ Aceştia şi-au dat acordul faţă de crearea unui Comitet European pentru Riscuri Sistemice (CERS), care va monitoriza şi va evalua potenţialele ameninţări pentru stabilitatea financiară ▲

Liderii celor 27 de state membre ale UE, reuniţi în Consiliul European de vară la Bruxelles, au adoptat concluziile reuniunii în care subliniază că actuala „criză economică rămâne de o importanţă primordială pentru cetăţeni“, fiind necesar să se acorde prioritate gestionării efectelor crizei asupra ocupării forţei de muncă.

„Trebuie acordată o prioritate primordială gestionării efectelor crizei asupra ocupării forţei de muncă prin sprijinirea populaţiei în păstrarea locurilor de muncă sau în găsirea de noi locuri de muncă; în acest sens, vor fi întreprinse o serie de acţiuni concrete cu sprijinul Fondului Social European şi prin mobilizarea accelerată a resurselor UE existente“, se menţionează în documentul adoptat la finalul summitului UE.

O idee subliniată în concluziile reuniunii la nivel înalt a UE este aceea că Uniunea Europeană trebuie să continue să dezvolte şi să pună în practică măsuri necesare pentru a contracara criza. Acest lucru ar urma să se realizeze prin fructificarea rezultatelor importante din ultimele luni, în conformitate cu Planul European de Relansare Economică, convenit în luna decembrie 2008, care va totaliza un sprijin bugetar de aproximativ 5% din PIB în 2009 şi 2010.

Pe de altă parte, Consiliul European şi-a reafirmat angajamentul ferm în privinţa unor finanţe publice solide şi a Pactului de Stabilitate şi Creştere.

„Criza financiară a demonstrat foarte clar necesitatea îmbunătăţirii reglementării şi a supravegherii instituţiilor financiare, atât în Europa, cât şi la nivel mondial. Abordarea eşecurilor scoase în evidenţă de criza actuală va contribui la prevenirea eşecurilor viitoare. Acest fapt va contribui, de asemenea, la restabilirea încrederii în sistemul financiar, în special prin îmbunătăţirea protecţiei deponenţilor şi a consumatorilor, facilitând astfel redresarea economiei europene“, se menţionează în acelaşi document.

Liderii celor 27 şi-au dat acordul faţă de crearea unui Comitet European pentru Riscuri Sistemice (CERS), care va monitoriza şi va evalua potenţialele ameninţări pentru stabilitatea financiară şi, atunci când va fi necesar, va emite alerte de risc şi recomandări pentru luarea de măsuri, monitorizând punerea în aplicare a acestora. Membrii Consiliului General al Băncii Centrale Europene (BCE), adică guvernatorii băncilor naţionale din zona euro, îl vor alege pe preşedintele CERS.

De asemenea, Consiliul European a recomandat instituirea unui Sistem European de Supraveghere Financiară, format din trei autorităţi europene de supraveghere, în vederea ameliorării calităţii şi coerenţei supravegherii la nivel naţional, consolidării monitorizării grupurilor transfrontaliere, prin completarea introducerii unor colegii de supraveghere, şi a elaborării unui set unic de norme la nivelul întregii Uniuni, aplicabile tuturor instituţiilor financiare ce activează pe piaţa unică. În această privinţă, este accentuată ideea că deciziile luate de autorităţile europene de supraveghere nu ar trebui să afecteze în nici un fel responsabilităţile fiscale ale statelor membre UE.

Problemele financiare, monitorizate de diferite comisii de specialitate

La 27 mai, Comisia Europeană adoptase o comunicare privind supravegherea financiară în Uniunea Europeană, prin care propunea reformarea în profunzime a arhitecturii actuale a supravegherii financiare europene, prin crearea unui Comitet European pentru Riscuri Sistemice (CERS) şi a unui Sistem European de Supraveghere Financiară (SEFS).

Noul dispozitiv de supraveghere financiară propus de Comisie conţine două elemente. În primul rând, este vorba despre un Comitet European pentru Riscuri Sistemice (CERS), care va fi însărcinat cu supravegherea şi analizarea riscurilor la adresa stabilităţii sistemului financiar în ansamblul său (aşa-numita supraveghere macroprudenţială). CERS va emite alerte rapide în caz de risc sistemic previzibil şi, dacă este nevoie, va formula recomandări şi măsuri de luat pentru a face faţă acestor riscuri. Crearea CERS va permite soluţionarea unora dintre punctele vulnerabile revelate de criza economică, în legătură cu expunerea sistemului financiar la riscuri sistemice interconectate, complexe, sectoriale şi trans-sectoriale.

Apoi, executivul UE a propus înfiinţarea unui Sistem European de Supraveghere Financiară (SEFS), pentru supravegherea entităţilor financiare (supravegherea microprudenţială), constituit dintr-o reţea de autorităţi naţionale de supraveghere financiară care să interacţioneze cu noile autorităţi europene de supraveghere apărute din transformarea comitetelor actuale existente, însărcinate cu sectoarele bancar, al asigurărilor şi al pensiilor. SESF va fi fondat pe principiul împărţirii competenţelor şi va combina supravegherea întreprinderilor la nivel naţional cu realizarea de anumite sarcini specifice la nivel european. Sistemul vizează favorizarea armonizării normative şi coerenţa practicilor şi aplicării regulilor în materie de supraveghere financiară. Reţeaua va avea la bază principiile parteneriatului, flexibilităţii şi subsidiarităţii şi îşi doreşte să consolideze încrederea între autorităţile naţionale de supraveghere şi să facă mai eficientă activitatea de supraveghere financiară transfrontalieră. În domeniul financiar, există în prezent trei comitete pentru supraveghere microfinanciară, care nu au decât un rol consultativ - Comitetul European al Controlorilor Bancari (CECB), Comitetul European al Controlorilor de Asigurări (CECAPP) şi Comitetul European al Autorităţilor de Reglementare a Pieţelor de Valori Mobiliare (CERVM) -, numite frecvent şi „comitetele Lamfalussy de nivel 3“. Totuşi, în Europa nu există nici un organism central însărcinat cu supravegherea riscurilor financiare (supraveghere macrofinanciară).

În opinia liderilor europeni, autorităţile europene de supraveghere ar trebui să aibă şi competenţe de supraveghere în ceea ce priveşte agenţiile de rating al creditelor. În acest sens, s-a insistat pe importanţa garantării că noul cadru va susţine pieţe financiare ale UE solide şi competitive.

Consiliul European a mai salutat intenţia Comisiei Europene de a prezenta, până în toamnă, propunerile legislative pentru constituirea noului cadru de supravghere financiară în UE, ţinând cont de concluziile Consiliului ECOFIN din 9 iunie 2009.