Cum ar trebui să funcţioneze „Primul Siloz“

Executivul a adoptat şi normele metodologice pentru Programul „Primul Siloz“, în această perioadă urmând să apară lista cu silozurile acreditate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Fermierii care îşi depozitează cerealele în aceste locuri primesc în schimb un certificat de depozit valabil un an de zile, cu care fie pot garanta un credit luat de la bancă, fie pot cere contravaloarea produselor. Săptămânal, Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) va publica preţul orientativ al seminţelor ce vor putea fi stocate de fermieri pentru obţinerea certificatelor de depozit.

Orice agricultor care are pe stoc cereale le poate depozita la un siloz agreat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR), în schimbul acestora obţinând un certificat de depozit. „Prin acest program, producătorii de cereale au ocazia să primească preţul corect şi nu vor mai fi obligaţi să vândă produsele la preţuri de nimic“, a declarat şeful Executivului, Emil Boc, după ce a anunţat adoptarea normelor metodologice ale Programului „Primul Siloz“.

În această perioadă, MAPDR va publica şi lista depozitelor care au solicitat şi au primit licenţă pentru păstrarea seminţelor în cele mai bune condiţii.

Cerealele vor fi depozitate pe categorii de calitate a grânelor, iar producătorul va primi un certificat în care va fi menţionată cantitatea depusă. Cu acest document, fermierii pot merge la bancă pentru a solicita creditele necesare continuării lucrărilor agricole sau pentru a plăti furnizorii în limita a 70% din valoarea certificatului de depozit.

Certificatul de depozit este valabil un an de zile, timp în care producătorul îşi poate vinde produsul şi achita creditul la bancă. Creditul va fi garantat de Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR), care, în calitatea lui de administrator al Programului „Primul Siloz“ este obligat să publice, pe site-ul propriu şi în media, preţul orientativ al produselor pentru ca instituţia bancară să aibă posibilitatea să cuantifice valoarea garanţiei.

Preşedinta FGCR, Veronica Toncea, a explicat că stabilirea preţului de referinţă al seminţelor de consum va fi realizată de o comisie coordonată de Ministerul Agriculturii, care va cuprinde reprezentanţi ai producătorilor, depozitarilor şi ai Bursei Române de Mărfuri.

Ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, a declarat că, la nivel naţional, capacitatea totală de depozitare este de 14,4 milioane de tone, din acest total însă doar 6,6 milioane de tone putând fi licenţiate şi puse la dispoziţia Programului „Primul Siloz“. El a explicat că restul spaţiilor - magazii vechi, încăperi abandonate - nu corespund din punct de vedere al protecţiei consumatorului. Pentru a primi licenţa de depozitare, silozurile trebuie să îndeplinească anumite condiţii, respectiv să beneficieze de surse de ventilaţie, să nu permită accesul paraziţilor şi să să nu aibă contact cu apa.

Dobânzile ar trebui să fie comparabile cu cele de la „Prima Casă“

Administratorul schemei de garantare pentru certificatele de depozit va fi Fondul de Garantare a Creditului Rural, care va primi de la stat, în acest sens, 10 milioane de euro. La aceste fonduri se vor adăuga banii proveniţi de la depozitari, reprezentând 0,5% din valoarea fiecărui certificat emis.

În privinţa dobânzilor aplicate de către bănci, acestea pot varia în funcţie de politica financiară a fiecărei instituţii de credit. Cu toate acestea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Graţian Gheţea, a declarat, înaintea adoptării normelor metodologice, că dobânzile nu vor diferi mult faţă de cele aferente programului „Prima Casă“: „Fac referire la „Prima Casă“, în momentul în care avem garanţia statului, cu totul şi cu totul altfel se pun problemele legate de dobânzi. Dacă BNR ne indică un anumit grad de acoperire a acestor garanţii, ne vom pronunţa şi noi. Probabil că nu va diferi mult de ceea ce este la «Prima Cas㻓.

Pentru creditele acordate prin programul „Prima Casă“, rata dobânzii este EURIBOR (rata solicitată între principalele bănci din zona euro la depozitele pe piaţa interbancară) la 3 luni, plus maxim 4% pe an, la credite în euro, respectiv ROBOR (rata dobânzii la împrumuturi pe piaţa interbancară româ-nească) plus maxim 2,5 puncte procentuale. Marja include şi nivelul total al comisioanelor percepute de finanţator.