La trei ani de la aderare, românii nu pot munci încă în unele state din UE

Nouă state membre ale UE impun în continuare restricţii pe piaţa forţei de muncă pentru cetăţenii români, deşi au trecut mai mult de trei ani de la aderarea României la UE, măsuri similare fiind aplicate şi de alte patru state europene din afara Uniunii. Cele nouă state membre care solicită în continuare permise de muncă muncitorilor români sunt: Austria, Belgia, Franţa, Germania, Irlanda, Luxemburg, Malta, Marea Britanie şi Olanda.

Cetăţenii români care doresc să lucreze în Austria au, în continuare, nevoie de un permis de muncă (Beschäftigungsbewilligung), care trebuie solicitat de către angajator. Începând cu 1 ianuarie 2008, Austria şi-a deschis piaţa muncii pentru cetăţenii noilor state membre ale UE, inclusiv România şi Bulgaria, pentru 50 de grupe de meserii.

Potrivit noilor reglementări, se pot elibera aprobări de muncă în domeniul construcţiilor, industriei auto sau pentru bucătari şi ospătari.

Pentru ca un cetăţean român să obţină permisul de muncă în Belgia este necesar ca un angajator din această ţară să înainteze autorităţilor competente o cerere pentru a obţine autorizaţia de muncă pentru cetăţeanul în cauză. Odată ce autorizaţia de ocupare este obţinută de către angajator, lucrătorul va obţine şi el permisul de muncă.

"Românii vor beneficia de o "procedură accelerată şi simplificată" de obţinere a permisului de muncă (5 zile) în cazul în care vor să ocupe un loc de muncă într-una dintre funcţiile declarate "critice", respectiv pentru care piaţa belgiană a muncii este în imposibilitatea de a satisface oferta de locuri de muncă. Meseriile considerate "critice", pentru care se caută forţă de muncă străină, sunt oferite în patru mari regiuni: Valonia (respectiv 90 de meserii), Flandra (113), Comunitatea germanofonă (53) şi Bruxelles (52)", anunţă reţeaua serviciilor publice de ocupare europene.

Motive diferite, dar aceleaşi efecte

Cetăţenii români care doresc să lucreze în Franţa trebuie sa obţină în prealabil o autorizaţie de muncă. Franţa a liberalizat însă accesul cetăţenilor statelor Uniunii Europene pe piaţa muncii, inclusiv în cazul României, pentru încă 150 de profesii şi meserii, în domenii precum construcţii, comerţ, agricultură, electricitate şi electronică, transporturi, logistică si turism, industria uşoară, industria de prelucrare a lemnului, informatică, cercetare, sistemul bancar şi al asigurărilor, comerţ, servicii casnice şi sănătate.

În cazul Germaniei, românii pot beneficia de locuri de muncă numai pe baza acordurilor bilaterale. Între Germania şi România există trei înţelegeri bilaterale privind schimbul de forţă de muncă (pentru lucrători sezonieri şi ajutor casnic, pentru lucrători oaspeţi şi pentru lucrători detaşaţi în baza contractelor de prestări servicii), reglementate prin acte normative.

Guvernul irlandez va menţine restricţiile pentru încă cel puţin 3 ani din cauza creşterii numărului de şomeri. Pentru a lucra în Irlanda este nevoie, pe lângă permisul de muncă, de obţinerea unui număr PPS (echivalentul unei înregistrări în reţeaua de asistenţă socială naţională), care se eliberează de Biroul local de Asistenţă Socială.

Alte state europene care impun restricţii de muncă angajaţilor români sunt Norvegia, Liechtenstein, Islanda şi Elveţia.

Pentru a obţine permis de muncă în Norvegia este necesară existenţa unui contract de muncă sau a unei oferte de muncă. Permisul de muncă în Norvegia se obţine în urma unei aplicaţii pentru care sunt necesare următoarele documente: paşaport, contract de muncă/ofertă de muncă, formular de aplicaţie, 2 fotografii, copie legalizată după diploma de absolvire.