O nouă formulă de calcul a pensiilor

Potrivit proiectului Legii pensiilor, aflat în dezbatere publică, se va folosi o nouă formulă de calcul a pensiilor care are ca scop eliminarea inechităţilor și creșterea sumelor în plată. În cazul în care, în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în plată, atunci se va menţine suma în plată. Legea se aplică etapizat până în anul 2021, când va intra integral în vigoare. Concret, noua formulă de calcul prevede că pensia va fi rezultatul dat de numărul total de puncte înmulţit cu Valoarea Punctului de Referinţă (VPR).

Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale, iar punctajul anual este suma punctajelor lunare împărţit la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat împărţit la câştigul mediu brut pe economie. VPR va fi de 75 de lei în anul 2021 şi a fost determinată prin împărţirea valorii punctului de pensie din anul 2021, adică 1.875 de lei, la 25, care reprezintă vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultată în urma aplicării ultimelor patru legi ale pensiilor. Începând cu anul 2022, VPR se va indexa anual cu inflaţia.

„Formula de calcul are avantajul nu doar că elimină inechităţile, dar duce şi la creşterea tuturor pensiilor. Legea se aplică etapizat până în anul 2021, când va intra integral în vigoare. Valoarea punctului de pensie se actualizează, şi anume: 1.265 de lei în 2019, 1.775 de lei în 2020, 1.875 de lei în 2021, adică suma aferentă VPR nou introdus de 75 de lei, la care se adaugă majorarea de 10% aferentă sporurilor, acordului global şi altor drepturi de natură salarială pentru care s-au plătit contribuţii”, se arată în comunicatul Ministerului Muncii, care prezintă principalele noutăți din proiectul legii pensiilor.

Aflat în prezent în dezbatere publică, proiectul legii pensiilor urmăreşte eliminarea inechităţilor dintre cei care au cotizat egal şi primesc pensii diferite, dar şi dintre bărbaţi şi femei, aşa cum se întâmplă în prezent, susțin oficialii ministerului. În proiectul de lege se precizează că nici o pensie în plată nu va scădea. Printre noutăţi se numără introducerea masterului şi a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare. Condiţia pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani. Pentru fiecare an de perioadă asimilată se acordă câte 0,25 puncte.

O altă noutate este aceea că femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut şi crescut până la vârs­ta de 16 ani trei copii beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu şase ani. Începând cu al patrulea copil, se adaugă câte un an în plus, pentru fiecare copil.

În cazul pensiei de invaliditate se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfăşurării unor activităţi profesionale independente, în paralel. Astfel, gradul I e caracterizat de deficienţă funcţională gravă şi capacitate de muncă diminuată, gradul II e caracterizat de deficienţă funcţională accentuată şi capacitate de muncă diminuată, iar gradul III e caracterizat de deficienţă funcţională medie şi capacitate de muncă diminuată.

În ceea ce priveşte acordul global şi alte drepturi de natură salarială, proiectul prevede că se valorifică toate drepturile de natură salarială pentru care s-au plătit contribuţii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte bonusuri.

Se vor acorda 10% din oficiu pentru cei care au lucrat şi în perioada 1 februarie 1975 - 1 aprilie 2001, procent care va putea fi majorat dacă pensionarul va aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare. Dacă după recalcularea conform adeverinţelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată iniţial.

Această modificare a fost operată deoarece pentru astfel de venituri s-au plătit contribuţii şi, cu toate acestea, ele nu sunt luate în calcul, în prezent, la stabilirea pensiei.