Pe scurt

Executivul amână înfiinţarea Agenţiei Naţionale a Ariilor Protejate

Greenpeace cere Guvernului să accelereze procedura de înfiinţare a Agenţiei Naţionale a Ariilor Protejate (ANAP), organizaţia neguvernamentală apreciind că întârzierea „cauzează în prezent efecte catastrofice asupra ariilor protejate din România“. „Acum, şi natura sălbatică începe să ne spună că s-a făcut târziu. Ameninţările la adresa biodiversităţii sunt mai mari ca oricând şi este timpul ca prim-ministrul să intervină personal pentru a scoate la lumină ANAP“, a spus Gabriel Păun, Greenpeace România. În România, au fost declarate 963 de arii naturale protejate, de interes naţional, care acoperă peste 7% din suprafaţa ţării, faţă de 14,24% cât este suprafaţa medie în ţările UE. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a elaborat un proiect de hotărâre de guvern privind organizarea şi funcţionarea ANAP, dar propunerea este întârziată de instituţiile implicate în avizarea documentului de lege.

Cursuri pentru pomicultori, în perioada iunie-septembrie

Centrul Local de consultanţă Agricolă Topoloveni a organizat, la cererea pomicultorilor din zonă, în colaborare cu Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă (OJCA) Argeş, un curs de pregătire profesională pe linie pomicolă pentru perioada iunie-septembrie, la Primăria oraşului Topoloveni, informează ANCA. În această zonă, soiurile de pomi pentru care se manifestă cel mai mare interes sunt prunul şi vişinul. Tot aici, ca punct de colectare şi desfacere a fructelor, funcţionează S.C. Sali Corporation SRL, societate vestită pentru gemuri şi compoturi, care exportă anual în jur de 3.000 de tone de produse. De asemenea, mai mulţi fermieri din zona oraşului Topoloveni au depus cereri pentru întocmirea de proiecte privind înfiinţarea de culturi de vişini, ştiind că această cultură este cunoscută şi „merge“ cel mai bine pe solurile brune din localitate, cândva - un mare bazin pomicol cu culturi de vişini.

Agricultorii trebuie să renunţe la agricultura tradiţionalistă

Fermierii săraci din ţările care îndură grave deşertificări şi degradări ale terenurilor pot ajuta la oprirea sau inversarea acestor procese prin implicarea într-o agricultură sustenabilă, potrivit Fondului Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD) din cadrul Naţiunilor Unite (ONU). „Practicile agricole prost concepute, tradiţionale sau intensificate nu fac decât să înrăutăţească situaţia, populaţiile sărace neavând altceva de ales decât să adopte metode de supravieţuire pe termen scurt, exercitând tot mai multe presiuni asupra resurselor locale din ce în ce mai rare“, potrivit IFAD. Agenţia a cerut utilizarea mai eficientă a apei, îmbunătăţirea sistemelor de recoltare şi de management forestier. IFAD, care se ocupă cu reducerea sărăciei rurale, a spus că peste două treimi dintre proiectele sale sunt situate în regi-uni fragile şi marginale din punct de vedere ecologic, unde trăieşte aproape jumătate din populaţia săracă a lumii.