Populaţia României îmbătrâneşte

În România se nasc 106 băieţi la 100 de fete, până la 40-50 de ani, bărbaţii au o pondere mai mare, dar după 50 de ani ponderea creşte vertiginos în favoarea femeilor, în condiţiile în care durata medie de viaţă a unei femei este cu circa şapte ani mai mare decât în cazul unui bărbat.

Datele recensământului populaţiei şi locuinţei, efectuat în 2011, „arată o îmbătrânire a populaţiei şi posibile probleme care pot apărea, nu neapărat acum, ci peste 5, 10 sau 20 de ani“, avertizează preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei.

Potrivit datelor prezentate de preşedintele INS, indicele de îmbătrânire a populaţiei (numărul persoanelor de peste 65 de ani care revin la 100 de persoane sub 15 ani) a crescut de la 48,4 în 1992 la 79,8 în 2002 şi 101,8 în 2011.

De asemenea, alţi doi indicatori s-au înrăutăţit - raportul de dependenţă demografică pentru adulţi (numărul persoanelor peste 65 de ani care revin la 100 de persoane cu vârstă de muncă 15-64 de ani) a urcat de la 16,6 în 1992, la 23,7 în 2011, iar raportul de dependenţă demografică (numărul de persoane sub 15 ani şi de peste 65 de ani care revin la 100 de persoane cu vârstă de muncă) a scăzut de la 50,9, în 1992, la 47, în 2011.

Vârsta medie a populaţiei din România a crescut la 40,6 ani în 2011, faţă de 35,1 ani în 1992 sau 37,8 ani în 2002, potrivit datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică. Vârsta medie a femeilor a crescut de la 36,2 ani în 1992 la 42,1 ani în 2011, iar la bărbaţi - de la 33,9 ani la 39 de ani în 2011. Pe sexe, ponderea populaţiei feminine a crescut constant, dar nu spectaculos, ajungând la 51,4% în 2011,  de la 50,8% în 1992 şi 50,7% în 1977.

„În România se nasc 106 băieţi la 100 de fete, până la 40-50 de ani, bărbaţii au o pondere mai mare, dar după 50 de ani, ponderea creşte vertiginos în favoarea femeilor, în condiţiile în care durata medie de viaţă a unei femei este cu circa şapte ani mai mare decât în cazul unui bărbat“, mai arată datele INS.

Judeţele din Moldova conduc în topul migraţiei

Un număr de 727.500 de persoane care au fost recenzate la recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2011 sunt plecate în străinătate pe o perioadă mai mare de un an, arată datele prezentate de INS.

„Numărul acestor persoane reprezintă circa 30% din cifra reală a persoanelor plecate în străinătate, cea care corespunde datelor Eurostat, conform cărora circa 2,2 milioane de români locuiesc în străinătate“, a ţinut să precizeze preşedintele INS.

Tudorel Andrei a arătat că raportul dintre persoanele de sex feminin şi de sex masculin în rândul persoanelor plecate în străinătate este echilibrat pentru cei sub 20 de ani, între 20 şi 45 de ani predomină bărbaţii, iar după 50 de ani, femeile deţin majoritatea.

Cele mai multe persoane plecate din România sunt din judeţele Bacău, Galaţi, Neamţ, Iaşi, Suceava şi Bucureşti, iar ţările de destinaţie sunt în special Italia, Spania, Germania, Franţa, Marea Britanie, Ungaria, Grecia.

Populaţia stabilă a României era de 20.121.641 persoane la 20 octombrie 2011, din care 10.333.064 femei (51,4%), arată rezultatele definitive ale recensământului populaţiei şi al locuinţelor - 2011, publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică. Potrivit INS, faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 1,5 milioane de persoane, în principal din cauza migraţiei externe.

Populaţia cu studii superioare s-a dublat

Din punct de vedere strict statistic, datele INS mai arată faptul că populaţia cu studii superioare a crescut, ca pondere în structura populaţiei stabile, de la 5,2% în 1992 la 14,4% în 2011, în timp ce ponderea persoanelor cu nivel scăzut de educaţie (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită) a scăzut de la 60,3% în 1992 la 44,2% în 2011. Persoanele analfabete reprezentau, în 2011, numai 1,4% din total, faţă de 3,1% în 1992.