Bisericile din lemn aflate în Patrimoniul Mondial UNESCO şi cele aflate în circuitul bisericilor din Transilvania au fost printre cele mai vizitate obiective turistice din judeţ în această vară, potrivit preşedintei Asociaţiei Naţionale pentru Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC), filiala Maramureş, Livia Sima. „Vechile bisericuţe din lemn, opt făcând parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, dar şi cele aflate într-un circuit al bisericilor transilvane, la fel de valoroase şi importante pentru fiecare sat, au fost printre obiectivele cele mai vizitate de turiştii români şi străini vara aceasta. Unele biserici au peste 200 de ani vechime şi atrag atenţia prin realizarea arhitectonică, linia zveltă şi turla înaltă care, privită de la distanţă, îţi dă senzaţia ca înfige cerul. Toate bisericile vechi din lemn sunt parte a patrimoniului din Maramureş şi reprezintă identitatea noastră şi o legătură aparte cu divinitatea. (…) Turiştii români sau străini sunt impresionaţi de frumuseţea acestor biserici, arhitectura simplă, dar complicată în realizare prin care lemnul a luat forme deosebite”, a declarat Livia Sima pentru Agerpres.
Problemele care afectează frecvent locuințele românilor
O analiză privind condiţiile de viaţă ale populaţiei din România realizată de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că 69,7% dintre gospodăriile rurale beneficiază de avantajele oferite de existenţa unei băi sau a unui duş în interiorul locuinţei, cu 12,7% mai puține decât în mediul urban. La capitolul probleme care afectează calitatea locuirii, ancheta relevă printre deficiențe: deteriorări la pereți, podele sau uși, lumina insuficientă, igrasia sau scurgerile prin acoperiş sau pereţi.
Studiul „Ancheta asupra calităţii vieţii”, desfăşurat în luna mai 2023, a abordat situația utilităților (apă, căldură) la care sunt conectate locuințele. Astfel, referitor la dotarea cu baie/duş, ponderea gospodăriilor care dispuneau de această utilitate a fost, anul trecut, de 84,6%, în timp ce 83,3% dintre locuințe aveau grup sanitar. „Pe medii de rezidenţă, diferenţierile sunt foarte pronunţate, în principal din cauza slabei dezvoltări a sistemului public de alimentare cu apă şi a sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate în localităţile rurale, faţă de cele urbane. Numai 69,7% dintre gospodăriile rurale beneficiază de avantajele oferite de existenţa unei băi sau a unui duş în interiorul locuinţei, proporţia păstrându-se şi în cazul dotării locuinţelor rurale cu un grup sanitar în interiorul locuinţei (67,3%)”, menţionează autorii, potrivit Agerpres.
În privința sistemului de încălzire, analiza privind condiţiile de viaţă ale populaţiei arată că aproape două treimi dintre gospodării erau conectate, anul trecut, la un sistem individual de încălzire, mai mult de una din cinci la un sistem centralizat şi mai mult de una din zece la o reţea de termoficare.
Pe de altă parte, calitatea locuirii este afectată de factori externi legați de zona în care se găsește locuinţa, care vine cu neplăceri cum sunt: zgomot produs de trafic rutier, feroviar sau aerian (în cazul a 13,6% din totalul gospodăriilor), poluarea aerului sau mirosuri (11,5%), zgomot produs de vecini sau copii (6,2%), risc de furturi şi agresiuni (6%), zgomot industrial sau comercial (2,7%).
De asemenea, ancheta INS relevă că 11,5% dintre gospodării se confruntă cu una sau mai multe deficiențe în interiorul locuinței. Printre cele mai invocate sunt cele privind deteriorarea pereţilor, podelelor, tocurilor de uși (51,6% din totalul gospodăriilor care au probleme în locuinţă), lumina insuficientă (44,1%), igrasia în pereţi, podele sau fundaţia locuinţei (35,7%) şi scurgerile prin acoperiş sau pereţi (19,8%).
Conform sursei citate, în 2023, 94,9% dintre familii ocupau locuinţele în calitate de proprietari, iar cele mai multe trăiau în locuinţe cu 3-5 camere (56,9%) și cu 1-2 camere (41,2%). Dacă în mediul urban ceva mai mult de jumătate dintre gospodării (54,6%) ocupau apartamente mici, de 1-2 camere, în mediul rural, 72,1% dintre familii trăiau în imobile de 3-5 camere. (C.Z.)



.jpg)