Produse ecologice din Balcani, în expoziţia de la Sofia

Timp de trei zile, la sfârşitul săptămânii trecute, la grădina botanică din capitala bulgară, micii producători din 10 ţări balcanice şi-au prezentat produsele. Târgul a fost totodată o ocazie pentru agricultori de a vorbi despre problemele cu care se confruntă.

Vechile metode de producţie şi distribuţie directă, care pot fi încă întâlnite în forma lor originară în ţări precum România şi Bulgaria, sunt acum în pericol din cauza reglementărilor europene complicate şi a lăcomiei intermediarilor din sectorul comercial local. Pe acest fond, micii producători şi susţinătorii lor internaţionali s-au reunit la sfârşitul săptămânii trecute la Sofia, la târgul intitulat Terra Madre Balkans, pentru a discuta despre discrepanţele între agricultura minim invazivă şi pronatură, îndeplinirea criteriilor UE, subvenţii şi asigurarea existenţei. Târgul, destinat micilor agricultori, a fost susţinut de iniţiativa globală Slow Food şi de organizaţia de protecţie a mediului WWF (World Wildlife Fund).

În Balcani, carnea a fost aproape totdeauna bio, prin natura sa, la fel şi brânza tradiţională sau mierea, astfel de produse fiind prezentate la târgul Terra Madre Balkans.

Mulţi mici producători agricoli din regiune se luptă pentru existenţă pe două fronturi: adaptarea la standardele UE, care suprasolicită multe ferme tradiţionale atât financiar, cât şi organizatoric, la care se adaugă oprirea accesului la distribuţia directă.

După aderare, atât Bulgaria, cât şi România au trebuit să respecte normele Politicii Agricole Comune /PAC/, care sprijină bio-agricultura, însă pune accent pe agricultura intensivă, pe suprafeţe mari, exact contrariul a ceea ce au nevoie statele balcanice. De aceea, Iulia Grigorova, coordonator al programului Dunăre-Carpaţi al WWF, solicită ca protejarea resurselor şi a mediului să se afle în centrul politicii UE, pentru evaluarea agricultorilor trebuind, în opinia ei, luat în considerare gradul de dezvoltare ecologică al fermelor şi nu producţia la hectar. În acest moment sunt în derulare proiecte-pilot, care ar urma să ducă la o schimbare de politică la Bruxelles. WWF încearcă, de asemenea, în colaborare cu autorităţile locale şi fermele, să găsească căi care să facă posibilă o dezvoltare blândă a regiunii, care să aducă un venit decent pentru producători şi o protejare a naturii şi peisajelor.

În Bulgaria, de exemplu, legislaţia actuală nu permite micilor producători distribuţia directă şi deci contactul direct cu consumatorul. Din toamnă acest lucru urmează să redevină posibil, iar intermediarii nu vor mai putea să se amestece.