România a cumpărat alimente de 5 miliarde euro la 9 luni, în 2017

Românii continuă să consume mai multe alimente din import decât autohtone, iar statisticile arată că în topul importurilor din alte țări domină carnea de porc, cu 342,27 milioane de euro (165.419 tone) și produsele de patiserie, brutărie şi biscuiţi - 200,46 milioane de euro (98.689 tone). Anii 2013 şi 2014 sunt singurii în care ţara noastră a exportat produse alimentare mai mult decât a importat.

România s-a menţinut pe deficit în comerţul cu produse agroalimentare după primele trei trimestre din 2017, exporturile avansând cu doar 2,7% faţă de perioada corespunzătoare din 2016, până la 4,453 miliarde de euro, în timp ce importurile au totalizat 5,211 miliarde de euro, un plus de 9,5%, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), furnizate la solicitarea Agerpres.

În primele 9 luni din 2017, deficitul comercial cu produse agroalimentare s-a majorat cu 79,34%, la 757,34 milioane de euro, în timp ce în perioada similară a anului trecut era de circa 422,27 de milioane de euro.

Potrivit datelor MADR, în perioada menţionată au fost importate peste 6,57 milioane de tone de produse agroalimentare, cantităţile exportate fiind de aproape două ori mai mari la 9 luni, respectiv de 11,85 de milioane de tone.

Statistica Ministerului Agriculturii arată că în topul importurilor din ţările UE şi terţe domină carnea de porc proaspătă şi refrigerată, cu 342,27 milioane de euro (165.419 tone), produsele de patiserie, brutărie şi biscuiţi - 200,46 milioane de euro (98.689 tone), preparatele alimentare - 184,27 de milioane de euro (47.942 tone), grâul şi meslinul - 166 de milioane de euro (1,021 milioane de tone), precum şi preparatele de tipul celor folosite pentru hrana animalelor - 158,41 de milioane de euro (256.467 tone).

În ceea ce priveşte exporturile, România continuă să obţină cele mai mari încasări din livrarea ­cerealelor în spaţiul intra şi ­extra-comunitar, pe primul loc situându-se grâul şi meslinul, cu o valoare de 833,91 de milioane de euro şi o cantitate de 4,86 de milioane de tone. Ţigările de foi şi trabucurile ocupă locul al doilea cu 514,48 milioane de euro (37.480 tone), fiind urmate de seminţele de rapiţă - 461,51 milioane de euro (1,22 milioane tone), porumb - 384,313 milioane de euro (1,69 milioane de tone) şi seminţe de floarea-soarelui - 278,73 milioane de euro (638.705 tone).

UE rămâne principalul partener în comerţul agroalimentar al României, atât în ceea ce priveşte livrările către această destinaţie din total exporturi, cât şi pe partea de achiziţii de produse agroalimentare din statele membre.

România a înregistrat, în 2016, un deficit de 557,4 milioane de euro în comerţul cu produse agroalimentare, de peste şase ori mai mare decât cel din 2015, când a totalizat 89,2 milioane de euro, importurile atingând însă un maxim istoric, de 6,51 de miliarde de euro.

Anii 2013 şi 2014 sunt singurii în care România a încheiat pe excedent în comerţul cu produse agroalimentare, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, după 20 de ani în care importurile au ­devansat exporturile de alimente şi produse agricole, însă în anul 2015 a revenit pe deficit, înregistrând un minus de 89 de milioane de euro.

România are o lege care impune marilor comercianţi să asigure 51% din oferta de alimente de la producători români, însă promulgarea acesteia a declanșat o procedură de infringement din partea Comisiei Europene pe motiv că legea încalcă legislaţia europeană și principiul liberei circulaţii a bunurilor.

Conform reglementărilor UE restricţionarea acestor libertăţi este permisă numai când există o necesitate justificată de protejare de prim rang a interesului public, cum ar fi sănătatea publică.