România, pe ultimul loc în UE la salariul minim

O sută de mii de români care lucrează în sectorul privat sunt plătiţi sub salariul minim pe economie. Majorarea salariului minim, de la 700 de lei la 800 de lei, este prevăzută în proiectul de buget pe 2013 şi poate fi implementată după consultările cu Fondul Monetar Internaţional.

Impactul majorării salariului minim asupra bugetului pe 2013 este zero în ceea ce priveşte sectorul bugetar, iar în sectorul privat majorarea va duce la creşterea salariilor. "Impactul bugetar va fi unul pozitiv, iar măsura nu are de ce să nu fie acceptată de FMI", au declarat reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice. La rândul său, ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a declarat recent că, după majorarea salariilor bugetarilor cu 7,4%, în decembrie 2012, salariul minim efectiv în sectorul bugetar a ajuns la 812 lei, doar "pe hârtie" fiind de 700 de lei, iar majorarea salariului minim de la 700 lei la 800 de lei pentru bugetari nu va avea practic nici un efect în bugetul pe 2013. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanţelor, în sectorul privat, circa 100 de mii de angajaţi sunt plătiţi sub salariul minim pe economie, 250 de mii sunt plătiţi exact la nivelul salariului minim, iar alţi 400 de mii de români din sectorul privat sunt plătiţi cu salarii încadrate în intervalul 700-850 de lei.

Nivelul salariului minim garantat în plată va fi discutat, în această săptămână, în cadrul şedinţei Consiliului Naţional Tripartit (CNT), sindicatele pledând pentru o sumă de 850 lei, în timp ce oferta Guvernului este de numai 800 lei în acest moment, a anunţat Bogdan Hossu, preşedintele CNS "Cartel ALFA".

"Din punctul nostru de vedere, al sindicatelor, din cei 4,3 milioane de salariaţi români, aproximativ 2 milioane sunt plătitori de taxe şi impozite, însă beneficiază concomitent de diferite tipuri de asistenţă socială, ceea ce pune presiune nejustificată asupra resurselor bugetului de stat. Tocmai de aceea, considerăm că, dacă va exista o creştere mai substanţială a salariului minim, concomitent cu o reducere a fiscalităţii, atunci va exista un câştig în ceea ce priveşte creşterea valorii de consum pe piaţa românească, care a avut foarte mult de suferit în ultima vreme", a afirmat Bogdan Hossu. Liderul sindical a precizat totodată că, la ora actuală, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte nivelul salariului minim garantat în plată. De asemenea, în ţara noastră nu sunt respectate prevederile Cartei Sociale Europene, potrivit căreia raportul dintre salariul minim naţional şi salariul mediu naţional trebuie să fie de 60%, sau de minimum 50% în situaţii de criză economică, însă în România acest raport este acum de numai 35%.