Se caută soluţii pentru îndepărtarea crizei la nivelul Uniunii

▲ Miniştrii de Externe ai ţărilor membre ale UE se întâlnesc în Luxemburg pentru a găsi soluţii după votul negativ dat de irlandezi în privinţa Tratatului de la Lisabona ▲ Deja s-au înaintat câteva soluţii pentru combaterea crizei din interiorul UE, un nou referendum în cursul anului viitor sau diminuarea puterii de decizie a Irlandei sunt două dintre scenariile vehiculate ▲

Irlanda a spus un „NU“ hotărât Tratatului de la Lisabona, tratat ratificat de alte ţări membre ale Uniunii Europene şi care ar fi urmat să înlocuiască defuncta Constituţie Europeană, şi a declanşat criza în interiorul Uniunii Europene. Perioada ce urmează va fi caracterizată printr-un „hei-rup“ al liderilor europeni în găsirea soluţiilor, un prim moment fiind reuniunea miniştrilor de Externe comunitari.

Pentru a intra în vigoare, Tratatul trebuie aprobat de toate cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, mare parte din ţări, 18 la număr, ratificând tratatul, altele urmând procesul de ratificare în ciuda refuzului irlandezilor.

Uniunea Europeană nu este la prima tentativă eşuată de a se reforma, de la extinderile din 2004 şi 2007, în 2005 trecând printr-o situaţie asemănătoare, când, de această dată, francezii şi olandezii au respins tot prin referendum Constituţia UE.

Ministrul irlandez pe probleme europene, Dick Roche, este încrezător că ţara sa va depăşi acest moment delicat. „Nu există soluţii imediate. Şi alte ţări au avut probleme în trecut, iar soluţiile nu au apărut după 48 de ore. Vom analiza situaţia şi sunt convins că oamenii se vor calma. Vor realiza că e necesară o analiză şi apoi noi trebuie să venim cu o rezolvare care să respecte realitatea din Irlanda şi convingerile irlandezilor“, a spus Dick Roche.

Principalele scenarii de combatere a crizei

O potenţială soluţie ar fi şi organizarea unui al doilea vot în Irlanda, dar e încă prea devreme pentru a se face acest lucru, crede ministrul de Externe al Irlandei, Michael Martin. De altfel, irlandezii au mai trecut printr-o situaţie similară în anul 2001, când aceştia au respins prin referendum Tratatul de la Nisa. Documentul a intrat totuşi în vigoare doi ani mai târziu, după repetarea referendumului.

De partea cealaltă, ministrul de Externe al Germaniei, Frank Walter Steinmeier, consideră că Irlanda ar trebui să se dea la o parte pentru o vreme şi să lase deciziile în seama celor 26 de ţări membre.

Cel mai probabil scenariu ar fi totuşi cel propus de ministrul de Externe luxemburghez, Jean Asselborn, în care Irlanda va primi o declaraţie a ţărilor membre care va da asigurări cum că politicile Irlandei privitoare la avort, taxe şi neutralitate nu vor fi afectate de ratificarea tratatului.

Irlanda a fost singura ţară din cele 27 ale Uniunii Europene care au organizat un referendum popular pe această temă. Majoritatea guvernelor care au ratificat deja tratatul s-au pronunţat pentru o continuare a acestui proces şi de către ţările care nu au făcut-o încă: Belgia, Italia, Marea Britanie, Olanda, Cehia, Cipru, Spania şi Suedia.

Probleme par a fi în Cehia, unde liderul Senatului, responsabil cu ratificarea tratatului, a spus că nu vede necesară o continuare a demersurilor în acest sens de vreme ce o ţară a respins deja tratatul.

Tocmai pentru a rezolva acest impas, în vreme ce miniştrii de Externe se întâlnesc în Luxemburg, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, vizitează Cehia.