„Sindromul Italia”, depresia româncelor plecate în străinătate

Specialişti ai universităţii italiene Udine se află în aceste zile la Institutul de Psihiatrie Socola din Iaşi pentru a studia „sindromul Italia” - o nouă formă de depresie, specifică femeilor care se stabilesc temporar în străinătate şi care se extinde, în mod ocazional, şi la copiii pe care îi lasă acasă. Circa 5% dintre cazurile de depresie internate anual la spitalul ieşean de psihiatrie pot fi încadrate în „sindromul Italia”.

Modul în care femeile din regiunea Moldovei, aflate la muncă în Italia, sunt afectate de despărţirea de familia rămasă în ţară a devenit temă de cercetare pentru specialiştii universităţii italiene Udine. Universitatea italiană a acordat fonduri pentru realizarea unui proiect de cercetare, coordonat de Donatella Cozzi, conferenţiar universitar în antropologie culturală, şi Michaela Marchetti, antropolog, de la aceeaşi instituţie universitară italiană, care se află în aceste zile la Iaşi, la Institutul de Psihiatrie Socola, în încercarea de a analiza fenomenul „sindromului Italia” şi consecinţele lui asupra româncelor care muncesc în Italia şi şi-au lăsat familiile în România. Cei doi coordonatori ai proiectului se vor întâlni cu psihiatrii ieşeni şi vor discuta aspecte patologice la paciente internate în Institut după experienţa de migraţie.

Potrivit directorului medical al Institutului de Psihiatrie Socola Iaşi, prof. univ.dr. Roxana Chiriţă, „sindromul Italia” reprezintă o nouă formă de depresie, specifică femeilor care pleacă la muncă în străinătate şi care se extinde, uneori, şi la copiii rămaşi acasă.

„Foarte mulţi români au ales în ultimele două decenii să emigreze în Vest, pentru un trai mai bun. Una din ţările în care aceş­tia s-au integrat destul de repede şi au reuşit să îşi găsească un loc de muncă este Italia. Însă, odată cu trecerea timpului, această decizie a emigrării scoate la iveală o serie de aspecte negative, în special în rândul femeilor. Îmbunătăţirea situaţiei financiare produce iniţial o stare de optimism şi de mulţumire a întregii familii, însă, după câţiva ani, relaţiile familiale au de suferit, în special din cauza separării îndelungate a mamelor de copii”, a declarat prof.dr. Roxana Chiriţă, citată de Agerpres.

Potrivit acesteia, scopul proiectului este acela de a studia experienţa migraţiei reflectată la întoarcerea în familiile ale căror femei au lucrat în ultimii ani în Italia.

„Sindromul Italia” se defineşte ca o patologie psihică specifică femeilor care migrează din Europa de Est pentru a lucra de obicei ca asistenţi familiali şi care se extinde în mod ocazional către copiii pe care îi lasă acasă. Aceste femei nu reuşesc să se adapteze, nu cunosc limba, le este dor de familie, de ţară. Ele ajung în spitale de psihiatrie cu depresie sau psihoze delirante şi trăiesc cu teama că sunt urmărite, persecutate şi au senzaţia că cineva chiar încearcă să le ucidă. De asemenea, unele dintre acestea ajung să sufere de acest sindrom după ce îşi pierd locul de muncă obţinut cu greu în străinătate. De multe ori, primele simptome care apar sunt doar fizice, fără o legătură aparentă cu o tulburare psihică. Apar dureri de spate, de membre, tulburări gastrointestinale şi de somn sau modificări de apetit”, a mai declarat prof. Chiriţă.

În astfel de situaţii, femeile se simt foarte obosite, li se pare imposibil să ducă la capăt chiar şi cea mai banală activitate, vorbesc despre lipsa oricăror emoţii, despre o „goliciune” interioară şi despre senzaţia unei apăsări permanente în piept.

Statisticile arată că, în 2016, la Institutul de Psihiatrie Socola au fost internate 3.384 de femei cu depresie, iar în 2017 - 3.177 femei, în ambii ani câte 5% dintre acestea putând fi încadrat în „sindromul Italia”.