Specialiştii din agricultură vor mai mulţi bani pentru cercetare

Creşterea suprafeţelor de teren agricol irigate este, în prezent, o măsură urgentă care trebuie aplicată, în condiţiile de secetă extremă anunţată, a precizat, pentru Agerpres, Cristian Hera, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. „În 2009, avem 760.000 de hectare de teren agricol irigabil, mult mai mult decât în 2008, dar extrem de puţin faţă de 3,2 milioane de hectare cât aveam înainte de 1990. Irigaţiile rămân singura şansă pentru culturile de floarea-soarelui, grâu, plante furajere. Lipsa acestor plante furajere verzi duce, de altfel, şi la pierderi în sectorul zootehnic“, a precizat Cristian Hera.

Pentru 2009, dar şi pentru următorii ani, zonele cele mai afectate de secetă şi de deşertificare rămân Dobrogea şi Bărăganul. „Statisticile arată că, în Dobrogea, în 97% din ultimii 30 de ani am avut secetă. La fel va fi şi în 2009. În restul ţării, mai puţin sudul Olteniei şi Munteniei, în 2009 precipitaţiile rămân în limitele normale, dar asta nu înseamnă că nu se vor înregistra perioade de secetă, deoarece cantităţile de precipitaţii acţionează şi în funcţie de tipul solului. Cu toate acestea, România este, din punctul de vedere al fenomenelor meteorologice, înaintea unor ţări precum Spania, Portugalia şi Italia în ceea ce priveşte starea agriculturii în funcţie de cantitatea de apă din sol“, a precizat Ion Sandu, preşedintele Agenţiei Naţionale de Meteorologie.

În acest context, reprezentanţii Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice au apreciat ca „absolut necesare“ mărirea fondurilor destinate cercetării silvice.

„România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a beneficiat în ultimii ani de fonduri pentru cercetarea agricolă. În prezent dispunem de 260 de milioane de lei pentru întreaga cercetare românească, sumă care va trebui să crească treptat. Avem nevoie de rezultate rapide pentru reconstrucţia cercetării agricole în România. Zestrea genetică extraordinară a solului trebuie completată cu rezultate noi ale cercetării, pentru modificarea şi aclimatizarea de noi specii de plante care să reziste în condiţiile de secetă extremă anunţate“, a precizat Cristian Hera.

Cu prilejul conferinţei cu tema „Schimbările climatice globale - Reducerea impactului în agricultură“, specialiştii au precizat că se iau măsuri ferme pentru combaterea vulnerabilităţii faţă de intensitatea şi frecvenţa extremelor climatice, precum secetă, inundaţii, valuri de căldură.