Cum alegem periuţele dentare

La ora actuală, există o mare diversitate de periuţe dentare, care se deosebesc între ele prin mărime, dimensiune, design, precum şi prin caracteristicile perilor din care sunt confecţionate: natură, provenienţă, număr, lungime, aranjament, consistenţă, flexibilitate. Iată câteva recomandări de care trebuie să ţinem seama atunci când ne alegem periuţa dentară.

Periuţele dentare pot fi acţionate manual (periuţe obişnuite/ convenţionale) şi periuţe acţionate electric (periuţe electrice). Indiferent de modalitatea de acţionare, periuţa trebuie să poată fi utilizată în toate zonele arcadelor dentare şi să igienizeze bine toate suprafeţele accesibile periajului. În cazul persoanelor purtătoare de proteze dentare, există periuţe speciale, destinate igienizării acestora. După natura perilor, periuţele dentare pot fi constituite din peri naturali/sintetici, fiecare tip prezentând avantaje şi dezavantaje.

Avantajele periuţelor cu peri naturali sunt reprezentate de: supleţe, adaptare intimă pe suprafeţele dentare şi gingivale, nu produc traumatisme gingivale, se încarcă şi reţin bine pasta de dinţi. Ca dezavantaje ale acestor periuţe se pot enumera: degradarea mecanică într-un timp relativ scurt, lumenul firului de păr constituie un rezervor de microorganisme, livrare într-o gamă limitată privind consistenţa şi flexibilitatea.

Periuţele cu peri sintetici prezintă o serie de avantaje: omogenitatea materialului, uniformitate a dimensiunilor în lungime şi diametru, flexibilitate, rezistenţă mecanică, nu reţin apa şi detritusurile organice. Inconvenientele periuţelor cu peri sintetici apar în cazul folosirii incorecte, ele favorizând retracţia gingivală, iritaţiile mecanice, uzura stratului extern al rădăcinii dintelui.

După indicele de supleţe, periuţele dentare pot fi: extrasuple, suple, medii, dure, extradure. Periuţele extrasuple şi suple sunt recomandate persoanelor care prezintă afecţiuni parodontale sau eroziuni dentare. Cele medii sunt indicate persoanelor cu parodonţiul marginal normal. Periuţele dure şi extradure sunt mai puţin recomandate, deoarece acestea, printr-o utilizare incorectă, pot determina leziuni ale ţesuturilor moi şi dure. Periuţele dentare electrice sunt indicate în special în zonele mai greu accesibile periuţelor acţionate manual (zonele posterioare ale arcadelor dentare, feţele orale ale acestora), la persoanele cu abilitate manuală deficitară, persoane cu diverse dizabilităţi.

În cadrul periajului dentar, alături de periuţele dentare un rol important îl au şi pastele de dinţi. Permanent au existat numeroase încercări de îmbunătăţire a efectelor pastelor de dinţi prin adăugare de substanţe chimice cu acţiune antimicrobiană, de inhibare a formării plăcii bacteriene, de combatere a hiperesteziei dentinare. Pasta de dinţi va trebui plasată între smocurile periuţei, pentru a nu se pierde pe parcurs şi pentru a se distribui uniform pe arcade. Va fi aplicată apoi, prin intermediul periuţei, pe toate suprafeţele ambelor arcade dentare, după care se procedează la efectuarea sistematică a periajului. Pentru a completa efectul periajului dentar şi pentru a obţine o igienă oro-dentară perfectă s-au imaginat mijloacele speciale (firul de mătase, bastonaşele interdentare, stimulatoarele gingivale, periuţele interdentare, periuţele cu un singur smoc) şi mijloacele adjuvante ale periajului dentar (mijloace de autoapreciere a rezultatelor periajului: agenţii revelatori; mijloace de îmbunătăţire a eficienţei periajului: duşuri bucale, gume de mestecat).

* dr. Irina Grădinaru este medic stomatolog, şef de lucrări la UMF "Gr. T. Popa" Iaşi, dr. Cristina Ghiciuc este medic specialist medicină de familie, şef de lucrări la UMF "Gr. T. Popa" Iaşi, membră AMFOR (Asociaţia Medicilor şi Farmaciştilor Ortodocşi Români)