Încă din cele mai vechi timpuri, în tradiția creștină, inima a fost privită drept lăcașul sufletului. Dincolo de această simbolistică, inima este un organ esențial vieții, funcționând ca o pompă
Un nou drum spre medicamentele de mâine
Pentru prima dată, un medicament proiectat integral cu ajutorul algoritmilor a ajuns în ultima fază de testare pe pacienți. Este o veste promițătoare, dar care trebuie privită cu măsură.
Dezvoltarea unui medicament durează, în medie, 10-15 ani și costă peste un miliard de dolari. Cercetătorii trebuie să identifice mecanismul bolii și o moleculă care să îl blocheze fără efecte nocive. Mii de variante sunt analizate, iar cele mai multe eșuează.
Ce fac algoritmii. Inteligența artificială analizează volume uriașe de date despre gene, boli și molecule, identificând posibile ținte terapeutice și substanțe promițătoare. În 2020, cercetătorii de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) au identificat, cu ajutorul algoritmilor, halicina, o substanță capabilă să distrugă numeroase bacterii. În 2025, aceeași echipă a proiectat molecule noi împotriva gonoreei și stafilococului auriu rezistent la meticilină (MRSA), testate deocamdată doar în laborator și pe animale.
Testul decisiv: fibroza pulmonară. Cel mai avansat exemplu este rentosertib, dezvoltat de compania Insilico Medicine. Algoritmii au identificat proteina TNIK drept posibilă țintă terapeutică și au proiectat molecula care o blochează.
Un studiu de fază a doua, publicat în 2025 în Nature Medicine, a inclus 71 de pacienți. După 12 săptămâni, cei care au primit 60 mg zilnic au înregistrat o creștere medie a capacității vitale forțate cu 98 ml, față de o scădere de 20 ml în grupul placebo. Rezultatele sunt încurajatoare, dar nu dovedesc singure eficiența tratamentului.
La 7 iulie 2026, a început faza a treia, cu 320 de pacienți din 47 de centre medicale din China, urmăriți timp de un an. Este primul medicament proiectat astfel, care ajunge în această etapă.
O unealtă, nu un înlocuitor. Rentosertib nu este încă aprobat, iar studiul actual poate confirma sau infirma rezultatele anterioare. O eventuală aprobare ar putea veni peste trei-patru ani.
Algoritmii accelerează căutarea, nu și verificarea. Orice medicament trebuie testat pentru toxicitate și eficiență. Dintre cele 80 de molecule propuse de algoritmii MIT împotriva gonoreei, numai două au putut fi produse efectiv. Contează și calitatea datelor pe care se bazează programele.
Calculatorul ne ajută să căutăm mai repede. Decizia de a administra un medicament rămâne însă a medicului, pe baza dovezilor științifice
(Material realizat de Centrul de Inovație și e-Health din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București).



.jpg)