Potrivit statisticilor prezentate în cadrul conferinţei naţionale "Abordarea bolii Parkinson în modelul integrat - pacient-echipa medicală", care se desfăşoară la Braşov în acest sfârşit de săptămână, incidenţa bolii Parkinson în România este în creştere uşoară. La nivelul ţării există un număr de 72.000 de pacienţi care primesc tratament prin Casele de Asigurări de Sănătate. "Nu avem studii epidemiologice ca să putem compara ce s-a întâmplat acum 10-15 ani în România şi ce este acum ca număr de bolnavi. Societatea de Neurologie a făcut în ultimii 15 ani un efort deosebit pentru a creşte capacitatea medicilor de a detecta simptomele bolii Parkinson, lucru care a dus la creşterea gradului de diagnostic corect, în urma procedurilor de educaţie medicală pe care le-am făcut", a precizat dr. Bogdan Popescu, secretarul general al Societăţii de Neurologie din România. Acesta a mai precizat că va propune ca boala Parkinson să fie cuprinsă într-un program naţional de sănătate, pentru a se asigura fondurile necesare tratamentelor.
Genetica medicală este o specialitate care caută cum informația din genele noastre influențează sănătatea, de la boli rare prezente din copilărie până la predispoziții ce apar abia după 18 ani. Genomica duce acest demers mai departe: dacă genetica analizează genele suspecte, genomica privește întregul ADN al unui om, incluzând și cele peste 20.000 de gene. Genomica este genetica medicală ajutată de tehnologii moderne de secvențiere.
Fiecare celulă din corpul nostru poartă manualul de instrucțiuni ADN în interior, scris cu numai patru litere, A, T, C și G, repetate în peste trei miliarde de combinații. Diferite părți din ADN s-au dovedit a influența o mulțime de trăsături ale omului, de la caracteristici legate de aspect până la predispoziția pentru diverse boli. Până acum câțiva ani, „citirea” completă a acestui manual era un proiect de cercetare de durată ce implica un cost imens. Astăzi, tehnologia numită secvențiere de nouă generație (NGS) a transformat acest proces într-o analiză medicală accesibilă, folosită tot mai des în spitale și clinici.
Aproximativ 300 de milioane de oameni din lume trăiesc cu o boală rară. Majoritatea acestor afecțiuni au cauze genetice. În unele cazuri, boala apare prin modificări „de novo”. Alteori, modificările genetice se transmit fără manifestări generații întregi.
Aproape în fiecare săptămână platformele sociale „lansează” un nou trend în materie de dietă, care devine viral pentru câteva zile. Într-un sondaj realizat la începutul anului trecut în Statele Unite ale
.jpg)
Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci (Luarea Crucii și urmarea lui Hristos) Marcu 8, 34-3; 9, 1 Zis-a Domnul: Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze
„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Adevărat grăiesc vouă că nu va trece neamul acesta până ce nu vor fi toate acestea. Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece. Iar de ziua și de ceasul
Fraților, toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi folosesc. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate zidesc. Nimeni să nu caute ale sale, ci fiecare pe ale aproapelui. Mâncați tot ce se vinde în
Sfinţii Mucenici Trofim, Savatie şi Dorimedont (^276) au trăit în timpul împăratul Probus (276‑282). Antiohia era condusă de dregătorul Eliodor. În timpul sărbătorii păgâne dedicate zeului Apolo, din
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI‑a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, pp. 494‑495 „(Sf. Cuv. Irodion de la Lainici) a fost unul dintre marii stareți ai monahismului românesc
În lucrarea sa de părinte duhovnicesc, Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim a cunoscut multe familii, pe care le-a îndrumat cu înțelepciune și discernământ pe drumul mântuirii. Însăși viețuirea
„Începutul educației constă în cercetarea cuvintelor” (ἀρχὴ παιδεύσεως ἡ τῶν ὀνομάτων ἐπίσκεψις), spunea atenianul Antisthene (445-365 î.H.), în asentiment deplin cu
În fiecare zi folosim sute, poate chiar mii de cuvinte fără să ne gândim prea mult la felul în care sunt alcătuite. Vorbim, citim, scriem, comunicăm și mergem mai departe. Uneori însă, o singură literă ne
În astfel de momente este greu să vorbim despre un om pe care l-am cunoscut aproape trei decenii. Nu pentru că lipsesc cuvintele, ci pentru că sunt prea multe amintiri care se adună și pentru că o prietenie
