Copiii se plâng deseori de dureri abdominale. Deși în cele mai multe cazuri au doar cauze funcționale, nu o patologie care să îngrijoreze, aceste dureri sunt supărătoare și îi pot afecta și emoțional pe
25 Apr, 2024
Regimul alimentar al bolnavilor cu sindrom de colon iritabil
Alimentaţia prezintă un rol deosebit de important în tratamentul afecţiunilor de colon iritabil, cu menţiunea că nu poate fi recomandată o dietă unică pentru toţi pacienţii.
Este indicat ca pacienţii cu sindromul colonului iritabil să ţină un jurnal în care să înregistreze meniurile consumate la fiecare masă şi simptomele apărute, pentru a identifica alimentele care provoacă neplăceri digestive. Astfel, vor fi eliminate alimentele alergene şi netolerate de organism.
La început se vor consuma cartofi fierţi sau piure, fasole verde, conopidă, spanac, brânzeturi nefermentate, unt şi margarină, ouă moi, peşte slab, carne de vită şi de pui fiartă, fără condimente şi fără murături condimentate.
Usturoiul fiert ajută la combaterea tulburărilor intestinale, în balonări şi la eliminarea toxinelor din colon.
Fructele trebuie să fie coapte sau sub formă de sucuri şi siropuri (din mere, gutui, afine, coarne). Se măreşte consumul de lichide (6-8 pahare de apă pe zi) pentru uşurarea tranzitului prin hidratarea fibrelor alimentare.
Foarte active sunt iaurtul şi laptele bătut care conţin bacterii utile (Lactobacillus acidophilus şi Bifidobacterium). Suplimentar se iau pastile şi fermenţi lactici (două-trei pe zi, înainte de mese).
Dimineaţa, cu 30 de minute înainte de micul dejun, se recomandă să se ia câte o lingură de gel din planta Aloe Vera, luată cu ceai de coada-şoricelului sau asociată cu tinctură de propolis (40 de picături în 100 ml de apă caldă). Acest tratament se repetă înainte de masa de prânz şi de cină, după care pot să dispară durerile abdominale.
Un rol benefic în tratarea colonului iritabil îl au fibrele alimentare, cu efecte deosebit de bune în reglarea tranzitului intestinal, mai ales în caz de constipaţie cronică. În grupa fibrelor alimentare pot fi integrate cerealele integrale, orezul brun, fulgii de ovăz, tărâţe de grâu, pâine integrală şi graham, legume verzi, fasole verde, salate cu ulei şi suc de lămâie, spanac, legume fierte în aburi, cartofi fierţi sau piure, conopidă. Nu trebuie neglijat consumul zilnic de fructe proaspete (pere, mere, căpşuni, gutui, afine, coarne, zmeură, grapefruit) sau prelucrate în sucuri şi siropuri, cu rol în reglarea tranzitului.
Din cauza malnutriţiei, persoanele care suferă de sindromul colonului iritabil trebuie să consume cu 30% mai multe proteine decât normal şi o cantitate mai mare de minerale.
În alimentaţia unor popoare există obiceiul de a introduce frunze proaspete de mentă în salate sau în unele mâncăruri, având efecte în relaxarea muşchilor intestinali şi în calmarea durerilor.
Se vor evita alimentele dure şi crudităţile iritabile prin conţinutul ridicat în celuloză brută (varză, broccoli, castraveţi, ridichi, fasole uscată), precum şi alimentele greu digerabile, care pot contribui la declanşarea bolii de colon. În plus, unele produse bogate în lactoză (lapte dulce de vacă, smântână, brânzeturi grase, unt) pot provoca intoleranţă alimentară şi iritarea pereţilor intestinali, cu simptome care se confruntă cu sindromul colonului iritabil.
Mare atenţie la consumul de condimente iuţi (capsaicina din ardeiul iute), murături condimentate, grăsimi animale, prăjeli, nuci, arahide, ciocolată, cacao, cafea, coca-cola, ceai negru, aclool, tutun, băuturi carbogazoase, alimente şi băuturi prea reci sau prea fierbinţi, îndulcitori artificiali pe bază de sorbitol şi manitol, folosiţi la fabricarea bomboanelor, a îngheţatei şi a gumei de mestecat. Zahărul alb trebuie înlocuit cu miere de albine.
Pentru stimularea activităţii colonului se recomandă mese mai dese, la ore regulate, cu cantităţi reduse de alimente, evitând mesele bogate, mai ales seara. De altfel, masa de seară trebuie să fie luată cu minimum două ore înainte de culcare. Alimentele vor fi bine mestecate, în timpul mesei fiind păstrat un mediu liniştit şi relaxant, fără stări stresante.
Vitaminizarea se face cu vitaminele B-complex, pentru ridicarea tonusului muscular din tractul intestinal, şi mai ales cu vitamina B12, necesară pentru sinteza proteinelor şi reglarea metabolismului glucidelor şi lipidelor, prevenind anemia.
Luând câte o linguriţă de pulbere de argilă la un pahar cu apă, de trei ori pe zi, cu 30 de minute înainte de mese, este posibilă absorbţia impurităţilor şi a gazelor din colon.
