Românii, cei mai nemulţumiţi de calitatea sistemului de sănătate

Potrivit unui studiu realizat în 28 de ţări din întreaga lume, România este ţara cu cel mai scăzut nivel de satisfacţie vizavi de serviciile publice de sănătate.

Studiul, desfăşurat la nivel global de către IRIS Network, indică o profundă insatisfacţie cu privire la sistemul de sănătate din România. Astfel, dintre cele 28 de ţări participante la studiu, ţara noastră are cel mai scăzut nivel de satisfacţie, doar 6% dintre români declarându-se mulţumiţi de serviciile publice de sănătate.

"În România, 58% dintre cei care au răspuns la studiu cred că sursa problemelor din sistemul medical provine din managementul ineficient, în timp ce 42% cred că fondurile insuficiente sunt principalul aspect de blamat", se arată în studiu.

De altfel, percepţia asupra calităţii serviciilor naţionale de sănătate este destul de slabă la nivel global. Din cele 28 de ţări investigate, în 22 se observă o satisfacţie scăzută faţă de sistemul de sănătate.

În Indonezia, 81% dintre persoanele intervievate apreciază pozitiv sistemul naţional de sănătate, la fel de mulţumiţi fiind şi turcii, malaiezienii, locuitorii Indiei şi ai Tailandei.

În Europa, locuitorii diferitelor ţări sunt mai critici cu privire la serviciile de sănătate publică, însă ţări precum Finlanda, Olanda şi Marea Britanie reuşesc să obţină scoruri de satisfacţie peste 40%.

Încrederea în diferite aspecte ale sistemului naţional de sănătate diferă considerabil de la o ţară la alta. De exemplu, în Olanda şi Franţa oamenii tind să creadă în mare măsură că servicii de sănătate de calitate vor fi întotdeauna disponibile în ţara lor.

"În Grecia, România şi Polonia încrederea în sistemul de sănătate este scăzută în legătură cu toate aspectele investigate, atât legat de nivel de calitate a serviciilor, cât şi în ceeea ce priveşte abilitatea sistemului de a avea grijă de persoanele defavorizate din societate", se mai arată în studiu.

Studiul IriS Global Health a fost realizat în 28 de ţări membre ale reţelei Iris Network. Datele au fost colectate în perioada august-octombrie 2011, folosindu-se un chestionar similar în toate ţările participante.

În România s-au realizat 1.100 de chestionare folosindu-se metoda de colectare face to face, la domiciliul respondentului.

Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia între 20 şi 60 de ani din localităţile urbane cu peste 50.000 de locuitori şi are o eroare maximă de eşantionare de ±2,9% la un nivel de probabilitate de 95%.