Era marilor manipulatori se apropie de un final neașteptat: poate pentru prima dată în istorie inteligența artificială le poate lua cu succes locul, condamnându-i la extincție sau la un rol pur decorativ. Interfața umană a manipulării se transformă treptat într-o simplă hologramă care bântuie pe holurile pustii ale istoriei, repetând la nesfârșit o lecție pe care nu o mai ascultă nimeni cu ochii închiși. Însă ceea ce rămâne în urma perfidiei și înșelătoriei practicate istoric și universal este un profund sindrom al manipulării - mase de oameni care își doresc în continuare drogul iluziei în locul medicamentului tare al realității. Nu constituie un secret faptul că, nu de puține ori, mai ales în cazul abuzurilor petrecute în formă repetată, victimele pot dezvolta ceea ce numim științific „sindromul Stockholm” - o formă toxică de atașament față de propriii agresori. La fel se întâmplă și cu masele debusolate care suferă atunci când o formă de manipulare este eliminată din spectrul public. Cronicile istorice sunt pline de laude generoase la adresa unor personaje cel puțin dubioase, chiar și atunci când acestora li se pot imputa decizii scandaloase sau un comportament ieșit din tiparele normalului și incrustat în cartea, cea cu multe file, a ticăloșiei. În aceste condiții, realizezi destul de rapid faptul că percepția personală poate fi înșelată cu ușurință prin vinderea unei povești, a unei mitologii care seduce mai degrabă decât convinge.
x
