„În vremea aceea, mergând Iisus pe cale, a zis cineva către El: Te voi însoți oriunde Te vei duce. Și i-a zis Iisus: Vulpile au vizuini și păsările cerului cuiburi; dar Fiul Omului nu are unde să-Și plece
Am fost afierosiţi Domnului prin Botez
Şi S-a coborât la Capernaum, cetate a Galileii, şi îi învăţa sâmbăta. Şi erau uimiţi de învăţătura Lui, căci cuvântul Lui era cu putere. Iar în sinagogă era un om, având duh de demon necurat, şi a strigat cu glas tare: Lasă! Ce ai cu noi, Iisuse Nazarinene? Ai venit ca să ne pierzi? Te ştim cine eşti: Sfântul lui Dumnezeu. Şi l-a certat Iisus, zicând: Taci şi ieşi din el. Iar demonul, aruncându-l în mijlocul sinagogii, a ieşit din el, cu nimic vătămându-l. Şi frică li s-a făcut tuturor şi spuneau unii către alţii, zicând: Ce este acest cuvânt? Că porunceşte duhurilor necurate, cu stăpânire şi cu putere, şi ele ies. Luca 4, 31-36
Locuitorii Capernaumului au fost martorii activității publice a Domnul Iisus Hristos. După ce a învăţat pe cei care se aflau în sinagogă, a fost adus în faţa Sa un demonizat. Ne surprinde felul în care diavolii s-au adresat Mântuitorului. Când El i-a certat, au ascultat şi s-au supus. Un sfânt părinte spunea că diavolul este asemenea unui câine în lanţ: latră, se agită, dar nu te poate muşca. Dacă încerci să te apropii de el îţi poate face mult rău. Atunci când am fost botezaţi, am fost afierosiţi lui Dumnezeu, iar preotul a mărturisit: „Mâinile lui Dumnezeu ne-au făcut şi ne-au zidit”. Astfel, devenind creştini, am primit şi puterea spirituală, ca prin rugăciune şi Sfânta Împărtăşanie să luptăm împotriva duhurilor necurate.