Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Biblia - verset cu verset: Un refuz de politeţe la o invitaţie sinceră

Biblia - verset cu verset: Un refuz de politeţe la o invitaţie sinceră

Un articol de: Lucian Apopei - 09 Feb 2010

Facerea 19, 2: „Şi a zis: «Stăpânii mei, abateţi-vă pe la casa slugii Voastre, ca să rămâneţi acolo; spălaţi-Vă picioarele, iar dimineaţă, sculându-Vă, Vă veţi duce în drumul Vostru». Ei însă

au zis: «Nu, ci vom rămâne în uliţă».“

Formula de adresare a dreptului Lot reflectă ospitalitatea cu care îi întâmpină pe cei doi Oaspeţi. „Stăpânii mei“, le spune el celor doi Străini, vădind o smerenie copleşitoare. „Omul cel plin de slavă, omul cel vestit, omul care ajunsese atât de bogat, stăpânul (n.r. - este vorba despre Lot), numeşte «stăpâni» (n.r. - sau «domni», după alte traduceri) pe nişte străini, pe nişte necunoscuţi, pe nişte oameni de rând după înfăţişare, pe nişte călători, pe nişte oameni cu care n-avea nici o legătură“, scrie Sfântul Ioan Gură de Aur.

În aceeaşi zi, Îngerii acceptaseră imediat propunerea făcută de Avraam, la Mamvri, însă păreau că se opun aceleia a lui Lot. Într-o notă a Bibliei sau Sfintei Scripturi, Ediţie jubiliară a Sfântului Sinod, versiune diortosită după Septuaginta aflăm că reacţia lor reprezintă un „refuz de politeţe, în replică la tot atât de politicoasa invitaţie a fostului nomad care acum poate pofti pe cineva în casa lui“.

O altă explicaţie ar fi aceea că Străinii au pus la încercare sinceritatea lui Lot, verificând dacă invitaţia sa era doar formală, sau expresia dorinţei sincere a inimii sale de a-i găzdui în locuinţa sa.

Este amintit a doua oară în textele biblice obiceiul spălării cu apă a picioarelor călătorilor obosiţi (Facerea 18, 4: „Se va aduce apă să Vă spălaţi picioarele şi să Vă odihniţi sub acest copac“), un aspect necesar al ospitalităţii în unele ţări răsăritene până în ziua de azi.

Apoi, înnoptarea sub cerul liber, pe care aparent o preferau cei doi Oaspeţi, nu era un lucru tocmai neobişnuit în acele vremuri. Dimpotrivă. Sunt numeroase mărturii care arată că adesea călătorii petreceau nopţile afară (a se vedea şi Facerea 28, 11), probabil nefiind o neplăcere reală să se procedeze aşa în acele părţi, deoarece cetăţile din câmpie aveau o climă semitropicală primitoare.