„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Istorii cu tâlc: Plânsul este toată învăţătura
Un frate i-a zis avvei Petru, ucenicul avvei Lot: „Cât stau în chilie, sufletul meu este împăcat. Dar cum vine la mine un frate şi-mi povesteşte ce se întâmplă pe-afară, sufletul se tulbură“. Avva Petru îi zice: „Avva Lot spunea: «Cheia ta deschide uşa mea». Fratele îl întreabă: „Ce înseamnă asta?“. Bătrânul zice: „Dacă vine cineva la tine, tu îl întrebi: «Ce faci? De unde vii? Ce fac fraţii? Te-au primit sau nu?», şi aşa deschizi uşa fratelui şi afli ceea ce nu vrei“. „Aşa este“, zice fratele, „ce trebuie să facă omul când un frate vine la dânsul?“ Bătrânul zice: „Plânsul este toată învăţătura, unde nu este plâns omul nu se poate păzi“. (Pateric, ediţia Polirom, 2005)