Lepra păcatelor ne schimonoseşte

Şi pe când erau într-una din cetăţi, iată un om plin de lepră; văzând pe Iisus, a căzut cu faţa la pământ şi I s-a rugat zicând: Doamne, dacă voieşti, poţi să mă curăţeşti. Şi întinzând El mâna, S-a atins de lepros, zicând: Voiesc, fii curăţat! Şi îndată s-a dus lepra de pe el. Iar Iisus i-a poruncit să nu spună nimănui, ci, mergând, arată-te preotului şi, pentru curăţirea ta, du jertfa, precum a orânduit Moise, spre mărturie lor. Dar şi mai mult străbătea vorba despre El şi mulţimi multe se adunau, ca să asculte şi să se vindece de bolile lor. Iar El Se retrăgea în locuri pustii şi Se ruga. Luca 5, 12-16

Lepra este o boală care schimonoseşte fizionomia omului până la mutilare. În sensul figurat al cuvântului, cei păcătoşi sunt numiţi leproşi, înţelegând că şi-au pângărit tot ce era dumnezeiesc în ei. În Noul Testament avem mărturie despre două momente când Domnul Iisus Hristos a vindecat astfel de bolnavi. Un lepros trebuia izolat, îşi ducea viaţa dincolo de zidurile cetăţii. În timp, starea aceasta ducea la o accentuată însingurare şi uneori la dezumanizare. Lepra se transmite de la o persoană la alta şi este indicat să eviţi întâlnirea cu un lepros. Or, Mântuitorul nu a procedat astfel; nu i-a evitat şi nici nu a avut sentimente de repulsie la vederea lor. Leprosului de astăzi Hristos-Domnul i-a întins mâna, gest ce ne arată o profundă afecţiune şi nobleţe. Domnul Hristos l-a tratat ca pe un om şi l-a binecuvântat, iar cel bolnav s-a vindecat. Păcatele ne depărtează de semeni şi de Dumnezeu. Lepra păcatelor ne schimonoseşte, binecuvântarea Domnului Hristos ne sfinţeşte.