Marcu 1, 16–22

„În vremea aceea, umblând pe lângă Marea Galileei, Iisus a văzut pe Simon și pe Andrei, fratele lui Simon, aruncând mrejele în mare, căci erau pescari. Și le-a zis Iisus: Veniți după Mine și vă voi face să fiți pescari de oameni. Și îndată, lăsând mrejele, au mers după El. Iar El, mergând puțin mai înainte, a văzut pe Iacov al lui Zevedeu și pe Ioan, fratele lui. Și ei erau în corabie, dregându-și mrejele. Și i-a chemat pe ei îndată. Iar ei, lăsând pe tatăl lor Zevedeu în corabie cu lucrătorii, s-au dus după El. Au venit în Capernaum și, îndată intrând sâmbăta în sinagogă, Iisus îi învăța. Și erau uimiți de învățătura Lui, căci El îi învăța pe ei ca Cel ce are putere, iar nu în felul cărturarilor.”

Evanghelia ne luminează mintea

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XXVIII, IV, în Părinți și Scriitori Bise­ricești (1987), vol. 21, pp. 358-359

„De te duci la indieni, de te duci la sciți, de te duci chiar la marginile lumii, chiar la ocean de te-ai duce, pretutindeni vei vedea că învățătura lui Hristos luminează sufletele tuturor. Lucru minunat şi nemaiîntâlnit până acum e că Evanghelia a schimbat chiar viața popoarelor barbare; popoarele acestea au învă­țat să filosofeze, au părăsit vechile lor obiceiuri şi au îmbrățişat credința. Şi după cum Creatorul universului a înmulțit printre aceşti trei fii neamul omenesc, tot aşa şi cu credința; prin cei unsprezece, prin nişte pescari, prin nişte neînvățați, prin nişte oameni de rând, care nici nu îndrăzneau să deschidă gura, a atras toată lumea. Şi neînvățații aceştia, oamenii aceştia de rând, pescarii au închis gurile filosofilor; au străbătut întreaga lume ca şi cum ar fi fost întraripați; au semănat cuvântul credinței, au tăiat spinii, au smuls vechile obiceiuri şi au sădit pretutindeni legile lui Hristos. Nu le-a putut fi piedică nici numărul lor mic, nici lipsa lor de învățătură, nici asprimea poruncilor împăraților, nici aceea că tot neamul omenesc este stăpânit de vechi obiceiuri şi credințe. Nu, ci harul, deschizându-le cale, a strivit toate aceste piedici, a săvârşit totul cu uşurință şi oamenii au primit, chiar prin aceste piedici, cu mai multă râvnă credința.”

Sfântul Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Zecea, Capitolul al Doilea, în Părinți și Scriitori Bisericești (2000), vol. 41, p. 958

„Căci nu va veni o altă învățătură după propovăduirile evanghelice ca să o învechească pe prima, cum s-a întâmplat cu porunca dată prin Moise, ci cuvântul Mântuitorului va sta în veac, cum zice şi El Însuşi: Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece (Marcu 13, 31).”

Sfântul Vasile cel Mare, Omilii şi cuvântări, Omilia a XVI-a, I, în Părinți și Scriitori Bisericești (1986), vol. 17, p. 514

„Orice cuvânt al Evangheliei este mai de preț decât toate celelalte învățături ale Duhului, pentru că în acelea ne-a vorbit Domnul prin robii Săi, prin profeți, pe când în Evanghelii ne-a vorbit Însuşi Stăpânul (Evrei 1, 2).”