Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Micul catehism: Creştinii sfinţesc natura prin stropire cu apă sfinţită

Micul catehism: Creştinii sfinţesc natura prin stropire cu apă sfinţită

Un articol de: Pr. Gheorghe Mihăilă - 22 Iulie 2008

Păcatul primilor oameni nu a avut consecinţe negative doar asupra protopărinţilor, ci asupra întregii creaţii văzute, căci a stricat armonia firii înconjurătoare, a tulburat pacea vieţuitoarelor, peste care Dumnezeu îl pusese pe om stăpân.

Creştinii zic că „omul sfinţeşte locul“, arătând prin aceste cuvinte că omul, prin faptele sale, poate avea o influenţă pozitivă asupra naturii. Dar, pentru a se sfinţi şi pentru a sfinţi firea înconjurătoare, creştinii cheamă în ajutor şi harul Sfântului Duh, fără de care nu se poate realiza sfinţirea. Una dintre slujbele prin care omul cere ajutorul lui Dumnezeu pentru a sfinţi natura este Agheazma.

Sfinţirea cea mică a apei sau Agheazma mică se săvârşeşte în biserică, la casele creştinilor, iar dacă este necesar, se poate săvârşi la râuri şi fântâni, în grădini sau în orice loc curat.

În povăţuirile pe care Molitfelnicul (cartea care conţine slujbele tainelor şi ale ierurgiilor) le prezintă, înaintea Aghezmei mici, aflăm că această slujba se poate oficia în fiecare zi de întâi a lunii: „Ştiut să fie că preabun şi folositor de suflet obicei este să se facă în biserici, în mănăstiri şi în case, sfinţirea apei la toate zilele dintâi ale lunii şi a stropi pe oameni în mănăstiri şi în chilii, asemenea şi casele mirenilor şi toate ale lor“.

Obiceiul de a se oficia slujba Aghezmei mici la începutul fiecărei lunii a apărut din perioada când Biserica a dorit să înlocuiască obiceiurile păgâne de la serbările lunilor noi cu un serviciu religios creştin. Prin Canonul 65 Trulan, formulat în anul 692 de către Părinţii Bisericii, adunaţi la Constantinopol, li se interziceau creştinilor toate practicile păgâne de la începutul lunilor noi.

De asemenea, Agheazma mică se oficiază la 1 august (începutul Postului Sfintei Marii), 1 septembrie (începutul anului bisericesc), precum şi în Vinerea din Săptămâna luminată (Izvorul Tămăduirii).

Spre deosebire de Agheazma Mare, care se oficiază doar la Bobotează, Agheazma mică se poate săvârşi de fiecare dată când credinciosul solicită aceasta preotului.