„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Micul catehism: De ce trebuie mărturisite păcatele pentru a fi iertate?
Pentru a ne mărturisi păcatele, primul lucru important care trebuie făcut este să ne pară rău pentru că le-am săvârşit. Prin Spovedanie, penitentul face primul act de ridicare deasupra păcatului, ajutat fiind de rugăciunile introductive, de întrebările şi de îndrumările duhovnicului. Dar de ce este necesară mărturisirea păcatelor pentru iertarea lor? Scriitorul creştin Tertulian spunea că Domnul nu cere mărturisirea lor pentru că nu le-ar cunoaşte, ci pentru că mărturisirea păcatelor e un semn de căinţă reală şi intensifică pocăinţa.
Aşa cum, pentru îndreptarea şi însănătoşirea morală a penitentului, duhovnicul poate decide îndepărtarea de la Sf. Împărtăşanie, pentru o anumită perioadă, cu acelaşi scop el poate decide şi amânarea dezlegării de păcate. Pocăinţa sinceră şi decizia fermă de a rupe orice legătură cu păcatul sunt condiţii esenţiale pentru a se obţine iertarea faptelor mărturisite. Creştinii care refuză neîntemeiat să împlinească canonul rânduit de duhovnic nu pot primi iertarea păcatelor, pentru că prin refuzul lor se împotrivesc vindecării rănilor lăsate de păcate. Rugăciunea, postul, milostenia, citirea cărţilor de zidire sufletească nu au menirea doar de a-l ţine ocupat pe cel obişnuit cu păcatul, ci sunt în acelaşi timp mijloace de întărire împotriva păcatului. Astfel de creştini ezită sau refuză să accepte restricţiile pe care trebuie să le respecte pentru însănătoşirea sufletească şi pentru a se realiza eliberarea de păcat. Îndreptarea nu se poate face doar în minte sau în inimă, ci trebuie dovedită şi în exterior „prin exerciţii concrete şi reale“, învăţa Tertulian. Biserica dispune şi recomandă variate şi eficiente mijloace pentru prevenirea şi vindecarea patimilor. Unele din acestea ţin de Harul divin, pe care-l primim prin Sfintele Taine şi ierurgii, iar altele aparţin în bună parte creştinului. Dintre aceste mijloace, munca fizică şi intelectuală este considerată unul dintre cele mai eficiente mijloace pentru ferirea şi vindecarea de patimi.