„Zis-a Domnul: Nu judecați și nu veți fi judecați; nu osândiți și nu veți fi osândiți; iertați și veți fi iertați; dați și vi se va da; turna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată,
Pentru mine cine este Hristos?
Iar după ce a intrat în templu, s-au apropiat de El, pe când învăţa, arhiereii şi bătrânii poporului şi au zis: Cu ce putere faci acestea? Şi cine Ţi-a dat puterea aceasta? Răspunzând, Iisus le-a zis: Vă voi întreba şi Eu pe voi un cuvânt, pe care, de Mi-l veţi spune, şi Eu vă voi spune vouă cu ce putere fac acestea: Botezul lui Ioan de unde a fost? Din cer sau de la oameni? Iar ei cugetau întru sine, zicând: De vom zice: Din cer, ne va spune: De ce, dar, n-aţi crezut lui? Iar de vom zice: De la oameni, ne temem de popor, fiindcă toţi îl socotesc pe Ioan de prooroc. Şi răspunzând ei lui Iisus, au zis: Nu ştim. Zis-a lor şi El: Nici Eu nu vă spun cu ce putere fac acestea. Matei 21, 23-27
Învăţaţii din vremea Domnului Iisus Hristos doreau să ştie care este sursa puterii şi a autorităţii Sale. Nu înţelegeau cum a înmulţit pâinile şi peştii, cum a înviat din morţi pe fiica lui Iair, cum a izgonit pe demoni, sau ce a făcut pentru a reda auzul surzilor şi vederea orbilor. El nu a explicat direct, ci a lăsat faptele să vorbească. Se ştia că minuni nu poate săvârşi decât cineva care are autoritate divină, cineva sfânt. Or, iudeii tocmai acest lucru nu doreau să-l accepte: că în faţa lor era un sfânt. Acest învăţat din Galileeaera altfel decât ei şi cei de până la ei. El nu căuta popularitatea ieftină, ci vorbea cu autoritatea unui profet, săvârşind minuni cu puterea Sa dumnezeiască. Iisus Hristos vorbea despre pace, iertare, mântuire altfel decât vorbiseră cei de până atunci. Mulţimile L-au ascultat cu entuziasm şi au dorit să-L pună rege, fariseii au conchis că este un slujitor al răului şi L-au înălţat pe cruce. Pentru mine cine este Hristos? Mântuitorul sau răstignitul?