„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Aveți credință în Dumnezeu. Adevărat zic vouă că oricine va zice acestui munte: Ridică-te și te aruncă în mare, și nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ceea ce spune se va face, va fi lui orice va zice. De aceea vă zic vouă: Toate câte cereți rugându-vă, să credeți că le-ați primit și le veți avea. Iar când stați să vă rugați, iertați orice aveți împotriva cuiva, ca și Tatăl vostru Cel din ceruri să vă ierte greșelile voastre. Că de nu iertați voi, nici Tatăl vostru Cel din ceruri nu vă va ierta greșelile voastre. Cereți și vi se va da; căutați și veți afla; bateți și vi se va deschide. Că oricine cere ia, cel care caută află, iar celui care bate i se va deschide.”
Poezii creştine
Altar la Putna
Tudor Arghezi Ceaslovul de la parastas Îl răsfoiesc întâiaş dată. O foaie-n mijloc i-a rămas De patru veacuri netăiată. E carte copiată de diac, Şi scrisă-n alburi cu vopsele, Garoafe, păpădii şi flori de mac, Într-un chenar de muşeţele. Ghicesc prin rânduri, ca prin site, Un nume vechi de cititor, Semnat cu slove ruginite: Ieromonahul Nicanor. Dar colţul paginii mai poartă Şi-o urmă de-altă semnătură, Când mâna lui, de mult fusese moartă; Trecut pe buze şi uitat în gură La fostul hram de sărbătoare: Buricul degetului mare.





