Răspunsuri duhovniceşti: Cum se ajunge la cunoaşterea înţeleaptă a Sfintei Scripturi

Credeţi că este bine pentru credincioşii noştri să citească Biblia şi să memoreze mecanic textele biblice?

De câte ori am dat o Biblie unui credincios, am dat-o cu multă strângere de inimă, chiar dacă pe prima pagină i-am scris câteva cuvinte, atenţionându-l. De ce? Pentru că cea mai grea carte din lume se dă unui om mai străin de autenticul creştin, de trăire în Hristos, şi, poate şi mai rău, robit de păcate.

Sunt ferm convins că rătăcirile pe tema textelor Sfintei Scripturi vin din cauză că acestea se citesc şi se explică de oameni simpli, care nu le înţeleg, nici nu le pun în practică, dar au mare dorinţă să le explice, dorinţă nu străină de afirmarea de sine, de mândrie. Am fost şi sunt convins despre cele ce spune mitropolitul Antonie în cartea „Tradiţie şi libertate“, că „omul se îndreptează aritmetic, dar pretenţile îi cresc geometric. Cât despre preţuire, dacă a făcut cineva ceva din poruncile sfinte vine cu pretenţii şi-şi impune punctul său de vedere, de multe ori peste preot şi peste biserică, uitând că este numai un om.

Chiar şi în şcolile teologice socotesc că s-a pus prea mult accent numai pe memorizarea unor texte şi mai puţin pe înţelesul lor mai adânc. Înţelesul Bibliei este mai greu de pătruns decât memorizarea. Înţelesul, precum deseori am repetat, are legătură cu luminarea lăuntricului, deoarece „întunericul nu poate să cuprindă (să înţeleagă) lumina“. Dureroasă este constatarea că din mândrie nu se caută nici îndrumător, nici Biserica, nici pe sfinţi, marii îndrumători în înţelesul autentic al Sfintei Scripturi. O înţeleaptă şi adevărată explicaţie a textelor sfinte se face în cadrul cultului divin al Bisericii, prin minunata tălmăcire ce o fac cărţile de cult, în atmosfera de bună mireasmă duhovnicească a sfintelor slujbe. Creştinul care cercetează regulat Sfânta Biserică şi va fi atent la ceea ce se cântă şi se citeşte acolo, va ajunge la o cunoaştere a Sfintei Scripturi înţeleaptă şi folositoare, desigur, ajutat şi de explicarea textelor evanghelice de către preot şi citirea cărţilor.

Experienţa ne stă mărturie că Scriptura explicată în afara Bisericii devine o carte care poate duce la rătăcire, ceartă şi chiar la pierderea mântuirii. De fapt, aceasta o glăsuieşte şi Sfântul Petru despre unele texte ale Sfântului Pavel „greu de înţeles, pe care cei neştiutori le răstălmăcesc spre a lor pierzare“.

Iată pentru ce am dat cu strângere de inimă Sfânta Scriptură unor creştini. Aş fi fost mai liniştit dacă aş fi ştiut că o vor citi pentru îndreptarea vieţii lor într-un adânc de smerenie. (arhim. Ioanichie BĂLAN, Convorbiri duhovniceşti - cu pr. prof. Ioan Mihălţan)