Răspunsuri duhovniceşti: Preotul, slujitorul bucuriei şi omul tuturor

Cum trebuie cinstit preotul şi care este misiunea lui principală în raport cu credincioşii?

Sfântul Vasile cel Mare, vorbind despre misiunea slujitorilor Sfântului Altar, spunea frumos: "Noi nu suntem stăpâni ai credinţei voastre, ci slujitori ai bucuriei voastre, bucuria întâlnirii cu Dumnezeu!" Aşadar, preotul are misiunea sfântă de a conduce credincioşii pe cărarea cea strâmtă a vieţii până la întâlnirea cu Hristos.

Atunci când Mântuitorul i-a trimis pe ucenici în lume la propovăduire le-a dat o sfântă misiune: "Mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, învăţându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă, şi iată eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului" (Mt. 28, 19-20).

Cei care îl cinstesc pe preot primesc binecuvântarea lui Hristos, pe care preotul îl închipuieşte: "Cine vă primeşte pe voi pe Mine Mă primeşte…" (Mt. 10, 40).

Sfântul Ioan Gură de Aur spunea credincioşilor săi: "Ştiţi de ce sărutăm mâna preotului? Pentru că mâna preotului ne dă ceea ce nicio altă mână de muritor nu ne poate da, Sfânta Împărtăşanie!"

Am găsit în însemnările unui scriitor francez o descriere deosebit de frumoasă a misiunii preotului: "În fiecare parohie există un om care e al tuturor, care e chemat ca martor, ca sfătuitor şi ca sfinţitor în cele mai solemne momente ale vieţii omeneşti. Un om fără de care nici nu ne naştem, nici nu murim; care te primeşte de la sânul mamei şi nu te părăseşte decât la groapă, care binecuvântează sau sfinţeşte leagănul, patul conjugal, năsălia morţii şi pecetluieşte groapa. Un om pe care necunoscuţii îl numesc părinte, un om înaintea căruia creştinii îşi duc mărturisirile lor cele mai grele, lacrimile cele mai secrete; un om care prin rostul lui e mângâietorul tuturor durerilor omeneşti, care vede bătând la uşa sa pe sărac şi pe bogat, cel bogat ca să-şi lase pe ascuns milostenia, cel sărac să-şi primească pâinea fără să fie umilit; un om care, nefiind de niciun rang social, ţine deopotrivă de toate clasele. De clasele nevoiaşe, prin viaţa lui modestă şi prin umilinţa naşterii, de cele înalte, prin educaţia şi ştiinţa lui; în sfârşit, un om care ştie toate, care are dreptul să spună tot şi al cărui cuvânt cade de sus asupra minţii şi inimii omului prin autoritatea dumnezeieştii lui misiuni. Acest om este PREOTUL!" (Lamartine).

Aş mai adăuga numai faptul că la Sfânta Liturghie preotul slujeşte împreună cu sfinţii îngeri care stau nevăzuţi şi se cutremură neputând privi cu ochii lor taina sfintei jertfe.