„În vremea aceea a venit Iisus cu ucenicii Lui în pământul Iudeei și stătea cu ei acolo și boteza. Și boteza și Ioan în Enon, aproape de Salim, pentru că erau acolo ape multe, și veneau și se botezau,
Smerenia ne aduce binecuvântarea Tatălui Ceresc
Iar Irod tetrarhul, mustrat fiind de el pentru Irodiada, femeia lui Filip, fratele său, şi pentru toate relele pe care le-a făcut Irod, A adăugat la toate şi aceasta, încât a închis pe Ioan în temniţă. Şi după ce s-a botezat tot poporul, botezându-Se şi Iisus şi rugându-Se, s-a deschis cerul, Şi S-a coborât Duhul Sfânt peste El, în chip trupesc, ca un porumbel, şi s-a făcut glas din cer: Tu eşti Fiul Meu cel iubit, întru Tine am binevoit. Luca 3, 19-22
Sfântul Luca ne aduce mărturie de momentul când Domnul Iisus Hristos, smerindu-Se, şi-a plecat capul sub mâna Sfântului Ioan Botezătorul. Astfel şi noi am devenit martori ai botezului de la Iordan şi ne-am învrednicit să vedem în chip vădit Sfânta Treime: Tatăl Care a glăsuit din cer, Fiul Care era în mijlocul Iordanului şi Duhul Sfânt Care S-a pogorât în chip de porumbel. La Iordan s-au unit omul cu Dumnezeu, taina cu minunea, Creatorul cu întreaga creaţie. Tatăl Ceresc ne îndeamnă să fim cu luare aminte la învăţăturile Domnului Hristos: „Tu eşti Fiul Meu Cel iubit, întru Tine am binevoit”. Treimea Sfântă se descoperă întregii creaţii, iar lumea văzută şi cea nevăzută îşi aşteaptă Izbăvitorul pentru a restaura ceea ce fusese distrus prin păcatul neascultării. Neascultarea ne depărtează de Dumnezeu; smerenia ne aduce binecuvântarea Tatălui Ceresc. Sfântul Macarie Egipteanul aşa ne învaţă: „În veacurile fără de sfârşit, noi ne vom odihni în Dumnezeu şi Dumnezeu se va odihni în noi”.