Apoftegme

Sfântul Macarie Egipteanul, Apoftegme, III, 16-19; 22-24; 28, în Părinți și Scriitori Bisericești (2014), vol. 12, pp. 36-38

„Avva Macarie cel Mare le spunea fraților din Sketis când ieșea din biserică: Fugiți, fraților! Și i-a zis unul dintre bătrâni: Unde putem fugi mai mult decât în pustia aceasta? Iar el își punea degetul la gură, zicând: De aceasta fugiți! Și intra în chilia lui, încuia ușa și ședea.

A zis același avva Macarie: Dacă, mustrând pe cineva, ești mișcat spre mânie, îți împlinești patima ta, căci nu se cade să te pierzi pe tine ca să îi mântuiești pe alții.

Același avva Macarie, fiind în Egipt, a găsit un om care avea un dobitoc și fura cele de trebuință ale lui. Și el, ca un străin, stând lângă cel care fura, încărca împreună cu el dobitocul și cu multă pace îl petrecea, zicând: Nimic nu am adus în lume. Vădit este că nici a scoate ceva nu putem (I Timotei 6, 7). Domnul a dat. Precum El a voit, așa s-a și făcut. Binecuvântat fie Domnul pentru toate (Iov 1, 21).

L-au întrebat unii pe avva Macarie, zicând: Cum trebuie să ne rugăm? Le-a zis bătrânul: Nu e de trebuință să spunem multe, ci să întindem mâinile și să zicem: «Doamne, precum vrei și precum știi, miluiește!» Iar de vine război asupra ta, zi: «Doamne, ajută!» Iar El știe cele ce sunt de folos și face milă cu noi.

(...) I-a zis avva Moise avvei Macarie din Sketis: Vreau să mă liniștesc și nu mă lasă frații. Și i-a zis avva Macarie: Văd că firea ta este slabă și nu poți să alungi nici un frate. Deci, dacă vrei să te liniștești, mergi în ­pustie, în Petra, și acolo te vei liniști. Și așa a făcut și a aflat odihnă.

Un frate s-a dus la avva Macarie Egipteanul și i-a zis: Avva, spune-mi un cuvânt: cum să mă mântuiesc? Și i-a zis bătrânul: Du-te la mormânt și ocărăște morții. Plecând deci, fratele i-a ocărât și a aruncat cu pietre. Și, venind, i-a vestit bătrânului. Și el i-a zis: Nu ți-au spus nimic? Iar el a zis: Nu. I-a zis bătrânul: Du-te mâine din nou și slăvește-i. Plecând deci fratele, i-a slăvit, zicând: Apostolilor, sfinților și drepților! Și a venit la bătrânul și i-a zis: I-am slăvit. Și el i-a zis: Nu ți-au răspuns nimic? A spus fratele: Nu. I-a zis bătrânul: Vezi cât i-ai defăimat și nimic nu ți-au răspuns și cât i-ai slăvit și nimic nu ți-au grăit? Așa și tu, dacă vrei să te mântuiești, fă-te mort. Nici nedreptatea oamenilor, nici slava lor să nu o iei în seamă, precum morții. Și poți să te mântuiești.

Trecând odată avva Macarie împreună cu frații prin Egipt, a auzit un copil zicându-i mamei sale: Mamă, un bogat mă iubește, iar eu îl urăsc; și un sărac mă urăște, iar eu îl iubesc. Auzindu-l, avva Macarie s-a mirat. Și i-au zis frații: Ce este vorba aceasta, părinte, de te-ai mirat? Le-a zis bătrânul: Cu adevărat Domnul nostru este bogat și ne iubește și nu vrem să-L ascultăm. Iar vrăjmașul nostru, diavolul, este sărac și ne urăște și noi iubim necurăția lui.

Spunea avva Pafnutie, ucenicul avvei Macarie: L-am rugat pe părintele meu, zicându-i: «Spune-mi un cuvânt». Iar el a zis: «Nu face rău nimănui, nici nu judeca pe nimeni. Păzește-le pe acestea și te vei mântui».”

(Cuvânt patristic, pr. Narcis Stupcanu)