Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Sinaxar Sfântul Mare Mucenic Areta; Sfinţii Mucenici Marcu, Sotirih şi Valentin

Sfântul Mare Mucenic Areta; Sfinţii Mucenici Marcu, Sotirih şi Valentin

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sinaxar
Un articol de: Pr. Ştefan Sfarghie - 24 Octombrie 2021

Sfântul Areta (†523) a fost un mare dregător creştin al cetăţii Negran din Etiopia, pe vremea când la Constantinopol domnea împăratul Iustin cel Bătrân (518-527), iar peste ţara Etiopiei era rege Elezbaan. Poporul etiopian înflorea sub stăpânirea lui. În acea vreme, în Arabia, pe care Sfânta Scriptură o numeşte Saba (3 Regi 10, 1), adică în Yemenul de astăzi, s-a ridicat un împărat pe nume Dunaan, care ţinea legea iudeilor şi era prigonitor al creştinilor. Deci, auzind regele Elezbaan că Dunaan a pornit prigoană asupra creştinilor din ţara sa, mâhnindu-se foarte tare, a mers asupra lui cu război şi luptându-se l-a biruit pe acela, punându-l să plătească bir. Dar, după o vreme, Dunaan a nesocotit înţelegerea făcută şi adunând mare oaste a ucis pe toţi ostaşii lăsaţi de Elezbaan pentru paza cetăţilor. Astfel, Dunaan s-a răzvrătit şi a asediat cetatea Negran, dar neputând s-o cucerească, le-a jurat creştinilor din ea că nu le va face nici un rău dacă îi vor deschide porţile de bunăvoie. „Mă jur pe Dumnezeu că nu vă voi face nici un rău, ci vă voi lăsa pe voi în pace, să vieţuiţi după credinţa voastră. Cer de la voi numai obişnuita dajdie către împărat. Deschideţi-mi, dar, cetatea, ca să o văd şi să îmi iau dajdia cuvenită de la voi”, le-a spus Dunaan. Mai-marii cetăţii l-au crezut pe Dunaan şi au deschis porţile cetăţii, chiar dacă Areta, care era bătrân acum, se împotrivea. Areta permanent le spunea locuitorilor cetăţii cuvintele Sfântului Pavel: „Staţi deci tari în libertatea cu care Hristos ne-a făcut liberi şi nu vă prindeţi iarăşi în jugul robiei” (Galateni 5, 1). După ce a intrat în cetate, Dunaan şi-a călcat jurământul şi i-a omorât pe toţi creştinii pe care i-a aflat acolo. Printre ei a fost şi bătrânul Areta, care a luat moarte de mucenic prin sabie. Împreună cu el au fost omorâţi 340 de creştini.