Prorocul Avdie este amintit în Sfânta Scriptură, scrierea sa fiind cea mai scurtă din tot Vechiul Testament, aflată între cartea prorocului Ioil şi a prorocului Iona. Aceasta conţine 21 de versete şi se numeşte Vedenia lui Avdie. A trăit cu 600 de ani înainte de Hristos, iar cartea sa a fost scrisă în urma năvălirii unei puteri străine asupra Ierusalimului. Edomiţii, care erau fraţii evreilor, s-au unit cu duşmanii şi au luat parte la pustiirea lui Israel. Astfel, prorocul Avdie le vesteşte idumeilor pedeapsa pe care o vor primi de la Dumnezeu. „Cei din Negheb (Miazăzi) vor cuprinde muntele lui Isav, iar cei din câmpie, ţara Filistenilor; ei vor lua în stăpânire ţinutul lui Efraim şi al Samariei, şi Veniamin va stăpâni Galaadul. Şi cei robiţi din această oştire, fiii lui Israel, vor lua în stăpânire Canaanul până la Sarepta, şi cei robiţi din Ierusalim care sunt la Sefarad vor stăpâni cetăţile de la miazăzi. Şi biruitori se vor sui în muntele Sionului ca să judece muntele lui Isav; iar împărăţia a Domnului va fi!” (Avdie 1, 19-21). Cartea sa este un strigăt către dreptatea Domnului.
Sfinţii Mari Mucenici Serghie şi Vah; Sfinţii Mucenici Iulian preotul, Chesarie diaconul şi Polihronie
Sfinţii Mari Mucenici Serghie şi Vah au trăit pe vremea împăratului Maximian (286-305), erau romani de neam şi dregători de frunte în armata împărăţiei. Ei se bucurau de mare cinste în faţa împăratului pentru vitejia şi priceperea lor. În taină însă, ei erau creştini, sârguindu-se să-I placă Domnului prin viaţa lor sfântă. Deci, fiind pârâţi că se închină Mântuitorului Hristos, au fost poftiţi de împărat să aducă împreună cu el jertfă lui Zeus. Când a intrat împăratul în capişte, ostaşii Serghie şi Vah au rămas afară. Văzând acestea, Maximian i-a băgat cu forţa acolo şi le-a poruncit să se închine idolului. Ei nu au făcut aceasta, ci L-au mărturisit pe Hristos ca fiind Dumnezeu adevărat, nemincinos şi viu. Nevrând să lepede dreapta credinţă, li s-au luat hainele şi podoabele de preţ şi fiind îmbrăcaţi în haine femeieşti au fost purtaţi prin cetate, în semn de batjocură. Apoi au fost trimişi în Antiohia Siriei şi acolo, fiind bătuţi cumplit, Sfântul Vah şi-a dat sufletul în mâinile Domnului. Sfântului Serghie i s-a tăiat capul după ce a îndurat multe chinuri. Capetele lor se află la Mitropolia din Craiova, aduse acolo de la Curtea de Argeş. Tot astăzi, Biserica face pomenirea Sfinţilor Mucenici Iulian preotul, Chesarie diaconul şi Polihronie. Sfinții Mucenici Iulian preotul și Chesarie diaconul au suferit moarte martirică în timpul împăratului Dioclețian (284-305). Diaconul Chesarie a refuzat să aducă jertfă zeului Apollo și, prin rugăciunile sale, s-a dărâmat templul zeului. Atunci, consulul Leontie a crezut în Hristos și s-a botezat, fiind împărtășit de către preotul Iulian. Preotul Iulian și diaconul Chesarie au fost aruncaţi în mare la porunca conducătorului Luxorie, primind astfel cununa muceniciei. Sfântul Mucenic Polihronie (sec. IV) a fost fiul unui plugar pe nume Vardanie. Fiind hirotonit diacon și apoi preot, a suferit moarte martirică în timp ce slujea Sfânta Liturghie, în vremea persecuției ariene, după moartea împăratului Constantin cel Mare (306-337).
