Pornind de la cuvintele Preafericitului Părinte Patriarh Daniel că „fiecare om poate deveni mâinile iubirii milostive a lui Dumnezeu prin care lucrează în lume ca să ridice și să vindece pe cei răniți
Prin îngeri ne sporim credința și descoperim tainele divine
Biserica Ortodoxă în fiecare an, la 8 noiembrie, îi sărbătoreşte pe Mai marii Voievozi ai Oştilor cereşti, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, care sunt povăţuitorii oamenilor şi Căpeteniile îngerilor. Odată cu ei, astăzi, sărbătorim Soborul tuturor sfinţilor îngeri, despre care prorocul Daniel spune că sunt „miriade de miriade” (Daniel 7, 10). Sărbătoarea de astăzi datează din secolul al V-lea, după cum arată părintele profesor Ene Branişte, iar cinstirea sfinţilor îngeri în Biserica creştină o întâlnim în mărturii încă din secolul al II-lea.
În calendarul ortodox întâlnim cinci sărbători închinate sfinţilor îngeri. Astfel, începând cu noul an bisericesc (1 septembrie), acestea sunt: 6 septembrie - legată de o minune a Sfântului Arhanghel Mihail la Chore - în Colose din Frigia; 8 noiembrie, Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri; 26 martie, a doua zi după Buna Vestire - pomenirea Sfântului Arhanghel Gavriil; 13 iulie - al doilea sobor al Sfântului Arhanghel Gavriil și 11 iulie - sărbătoarea Sfântului Arhanghel Gavriil din Adin - descoperirea primei părți din cântarea Axion estin (Cuvine-se cu adevărat) în Muntele Athos.
Sfântul Iustin Martirul şi Filosoful îi consideră fiinţe spirituale şi arată că erau cinstiţi de creştini. Cultul sfinților îngeri a luat o mare dezvoltare mai ales din secolul al IV-lea, de când avem și mărturii scrise despre sărbători și biserici închinate lor. Dezvoltarea în timp a cinstirii lor în Biserica Ortodoxă a făcut ca fiecare zi de luni a săptămânii să le fie dedicată. În această zi, Biserica în slujbele sale, dar și credincioșii în rugăciunile lor îi pomenesc pe sfinții îngeri.
Solii misiunilor divine îndreptate către oameni
În limba română cuvântul înger provine din latinescul angelus, care este preluat din grecescul anghelos, unde înseamnă sol, trimis sau vestitor. Acest cuvânt a fost folosit atunci când s-a tradus pentru prima dată textul biblic al Vechiului Testament în limba greacă, traducere cunoscută sub numele de Septuaginta. Atunci, termenul ebraic care semnifica „sol al lui Dumnezeu” l-au tradus prin cuvântul anghelos, care în greaca profană însemna sol.
Din Sfânta Scriptură ştim că îngerii au menirea de a vesti oamenilor voia lui Dumnezeu. Ei fac legătura între Împărăţia cerurilor şi lumea oamenilor. Într-un manual de Teologie Dogmatică, autorii, părinţii profesori Isidor Todoran şi Ioan Zăgrean, oferă o definiţie a ceea ce sunt îngerii: „În înţeles propriu, ei sunt fiinţe spirituale, personale, mărginite, dar superioare oamenilor, create de Dumnezeu spre a-I fi duhuri slujitoare, adică trimişi ai lui Dumnezeu către oameni, pentru a le vesti acestora voia Sa”. După Sfinţii Părinţi Vasile cel Mare şi Dionisie Areopagitul, îngerii au fost creaţi de Dumnezeu într-o stare anterioară creării lumii văzute. În acest sens, în Cartea Iov ni se spune: „Atunci când stelele dimineţii cântau laolaltă şi toţi îngerii lui Dumnezeu Mă sărbătoreau” (Iov 38, 7). Iar Sfântul Apostol Pavel, vorbind despre adevărul de credinţă că toată creaţia a fost făcută prin Fiul lui Dumnezeu şi enumerând ce s-a făcut, spune: „Cele din ceruri şi cele de pe pământ, cele văzute şi cele nevăzute, fie tronuri, fie domnii, fie începătorii, fie stăpânii, toate s-au făcut prin El şi pentru El” (Coloseni 1, 16). Aici vedem enumerate câteva dintre cetele îngereşti, care din tradiţia patristică ştim că sunt în număr de nouă, împărţite în trei grupe: tronuri, heruvimi şi serafimi, prima grupă; stăpânii, domnii şi puteri, a doua grupă; începătorii, arhangheli şi îngeri, a treia grupă. Din penultima ceată, cea a arhanghelilor, fac parte îngerii, care sunt numiți marii purtători de vești bune. Slujirea lor, după cum spune Sfântul Dionisie Areopagitul, constă în descoperirile făcute profeților, cunoașterea și înțelegerea voii lui Dumnezeu pe care o primesc de la îngerii celor mai înalte cete și pe care le-o vestesc celorlalte făpturi cerești, anume îngerii, iar prin aceștia, oamenilor. Episcopul Romei, Sfântul Grigorie Dialogul, spune despre ei: „Aceştia sunt cei care înmulţesc sfânta credinţă între oameni, luminând înaintea lor cu lumina Sfintei Evanghelii, descoperindu-le tainele credinţei celei drepte”.
Arhanghelii, cele șapte Duhuri care stau înaintea Scaunului lui Dumnezeu
Menţionând tradiţia patristică, fundamentată biblic, marele duhovnic român din secolul trecut, de la Mănăstirea Sihăstria, părintele Cleopa Ilie, mărturiseşte că „Sfinţii Arhangheli sunt în număr de şapte. Ei stau înaintea tronului slavei lui Dumnezeu, după cum spune însuşi Sfântul Ioan Evanghelistul: Ioan, celor şapte Biserici care sunt în Asia... şi de la cele şapte Duhuri care stau înaintea Scaunului Lui (Apocalipsa 1, 4). Şi aceştia sunt: Mihail, Gavriil, Rafail, Uriil, Salatiil, Gudiil şi Varahiil. Fiecare arhanghel are o anumită misiune divină de îndeplinit”.
Cinstirea de astăzi, 8 noiembrie, a cetelor îngereşti şi în special a Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil ne duce cu gândul la semnificaţia numărului 8 pentru teologia ortodoxă, mai ales că anul acesta sărbătoarea lor coincide cu duminica, pe care Sfinţii Părinţi o consideră ziua a opta. Adică este ziua în care a avut loc Învierea lui Hristos şi astfel s-a inaugurat ziua a opta cea fără de sfârşit, pentru că prin Înviere s-a deschis Raiul pentru neamul omenesc căzut prin păcatul protopărinţilor Adam şi Eva. Noi toţi suntem chemaţi ca urmându-I lui Hristos să vieţuim veşnic cu sfinţii îngeri în Împărăţia lui Dumnezeu ca odinioară Adam în Rai.
„Să luăm aminte! Să stăm bine, să stăm cu frică!”
Părintele Cleopa Ilie mergând pe textul Sinaxarului acestei sărbători spune că îi cinstim astăzi pe îngeri, „pentru că numărul 8 este simbolul vieţii veşnice, iar noiembrie este a noua lună de la creaţie, care s-a săvârşit în luna martie, ca un simbol al celor nouă cete îngereşti”. Din Vieţile Sfinţilor aflăm că toate cetele îngereşti „se vor aduna în ziua cea înfricoşătoare a judecăţii Domnului, care se socoteşte de dumnezeieştii învăţători ai Bisericii ziua a opta: după veacul acesta, va veni Fiul Omului, Judecătorul cel drept, întru slava Sa şi toţi Sfinţii Îngeri cu Dânsul, precum Domnul singur a zis în Evanghelia Sa: Şi va trimite pe îngerii Săi cu glas de trâmbiță şi vor aduna pe aleşii Lui din cele patru vânturi, adică de la răsărit, de la apus, de la miazăzi şi de la miazănoapte...” Iar începătorii şi voievozii tuturor acestor trei cete mai de jos, după Sfântul Maxim Mărturisitorul, sunt rânduiţi de Dumnezeu Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, ca nişte credincioşi slujitori ai lui Dumnezeu, care în vremea căderii satanei, din pricina mândriei şi a depărtării lui de la Dumnezeu, au adunat aceste trei cete şi oşti îngereşti şi Arhanghelul Mihail a strigat cu mare glas: „Să luăm aminte! Să stăm bine, să stăm cu frică înaintea Celui ce ne-a făcut pe noi şi să nu cugetăm cele potrivnice lui Dumnezeu. (Fiindcă dintre aceştia au fost şi cei ce au căzut, şi din îngeri luminaţi s-au făcut diavoli întunecaţi, pentru mândria lor.) Să luăm aminte ce au pătimit cei ce erau împreună cu noi zidiţi şi cum se împărtăşeau cu noi din dumnezeiasca lumină. Să luăm aminte cum, îndată, din lumină s-au prefăcut în întuneric pentru mândria lor şi din înălţime au fost aruncaţi jos în adânc. Să luăm aminte cum a căzut din cer luceafărul cel ce răsărea dimineaţa şi s-a sfărâmat pe pământ. Astfel grăind Arhanghelul Mihail către tot soborul îngeresc, a început cel ce stătea la locul cel dintâi cu Serafimii, cu Heruvimii şi cu toate cetele cereşti a slăvi pe Sfânta cea de o fiinţă şi nedespărţită Treime, pe Unul Dumnezeu, cântând cu glas de prăznuire: Sfânt, Sfânt, Sfânt, Domnul Savaot, plin este cerul şi pământul de mărirea Ta!” De aici vedem de ce îi cinstim astăzi în mod special pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil; şi mai ales de ce avem nevoie de Sfinţii Îngeri în drumul nostru către mântuire.
Biserica ne învaţă să cinstim cetele îngereşti şi mai ales pe Mai marii Voievozi Mihail şi Gavriil prin slujbe şi rugăciuni închinate lor: Acatistul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, Canonul de rugăciune către îngerul păzitor și Canonul de rugăciune către Puterile cerești și către toți sfinții. Să spunem şi noi astăzi cu întreaga Biserică: „Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi”.