În contextul temperaturilor extrem de ridicate din această perioadă, Patriarhia Română face apel către toate eparhiile să ofere sprijin persoanelor afectate de caniculă. Parohiile și mănăstirile sunt încurajate să distribuie apă celor aflați în nevoie și să permită persoanelor afectate de căldură să se odihnească, pentru scurt timp, în spații umbrite și răcoroase. De asemenea, unitățile bisericești care dispun de servicii medicale sau sociale sunt îndemnate să acorde sprijin, în limita posibilităților. Totodată, în regiunile afectate de secetă și temperaturi ridicate, în biserici și, acolo unde este posibil, pe câmpuri, vor fi săvârșite rugăciunile „la vreme de secetă”, cerând lui Dumnezeu, Cel Ce „dă ploaie pe pământ și trimite apă pe câmpii” (Iov 5, 10), cele de folos pentru oameni și întreaga creație. De asemenea, Patriarhia Română îi îndeamnă pe toți credincioșii să manifeste grijă și solidaritate față de persoanele vulnerabile în această perioadă de caniculă. Biroul de presă al Patriarhiei Române
Aşa-zisa „biserică privată” din Ghencea nu este biserică
În legătură cu articolul redactat tendenţios şi publicat sâmbătă, 25 august 2012, în ziarul Evenimentul zilei, în care se prezenta o construcţie ridicată de o familie din Bucureşti, zona Prelungirea Ghencea, ca fiind o biserică închinată lui Dumnezeu, facem următoarele precizări:
- Nu orice casă împodobită cu icoane are statutul de biserică, lăcaş pentru săvârşirea cultului divin public.
- Pentru ca o construcţie să fie lăcaş de cult trebuie să fie construită cu binecuvântarea chiriarhului eparhiei pe teritoriul căreia se află locaţia respectivă (cf. Canonul 4, Sinodul IV Ecumenic), după elaborarea unui proiect şi obţinerea tuturor autorizaţiilor şi aprobărilor, conform prevederilor statutare bisericeşti şi legislaţiei în vigoare, lucrările fiind supravegheate de protopop.
- Un spaţiu astfel construit devine lăcaş de cult după ce este sfinţit (târnosit) de către chiriarhul eparhiei din care face parte, sau de un episcop - delegat al acestuia, fiind destinat numai activităţilor de cult.
- Doar în aceste condiţii un edificiu poate deveni lăcaş de cult, în care se pot oficia sfintele slujbe de către un preot, hirotonit în mod canonic şi numit în postul vacant de preot de către episcopul locului.
- Pentru a rămâne în ascultare faţă de Biserica Ortodoxă, credincioşii trebuie să participe la sfintele slujbe oficiate de preoţi canonici, în spaţii liturgice (biserici) construite şi amenajate cu binecuvântarea episcopului eparhiei respective. Canoanele Bisericii şi Sfinţii Părinţi condamnă pe cei care participă la rugăciune în diferite case sau locaţii particulare, pe care le numesc "biserici", deşi nu sunt biserici.
Din evidenţele Arhiepiscopiei Bucureştilor, Protopopiatul I Capitală, şi urmare vizitei la faţa locului a unei comisii bisericeşti, se constată că în zona Prelungirea Ghencea nu există nici o biserică particulară, ci o cameră de rugăciune, fără altar, amenajată de o familie, şi fără a se oficia slujbe de către un preot canonic, fapt pentru care îndemnăm credincioşii Bisericii Ortodoxe să nu confunde lăcaşul de cult cu spaţii improvizate după bunul plac al unor cetăţeni ca şi când acestea ar fi loc de rugăciune publică.
Din lipsă de informare şi fără vreo aprobare oficială de la autorităţile bisericeşti, familia Mocanu a construit pe locul unei troiţe o cameră de rugăciune pentru familie, care este acum un depozit de icoane, cruci şi statui.
În concluzie, ziarul Evenimentul zilei informează în mod eronat cetăţenii din Bucureşti, întrucât nu a consultat în prealabil Arhiepiscopia Bucureştilor.
Biroul de presă al Arhiepiscopiei Bucureştilor
.jpg)
