Cu prilejul comemorării a 35 de ani de la Revoluția Română din decembrie 1989, în zilele de 20, 21 și 22 decembrie 2024 vor fi oficiate mai multe slujbe de pomenire pentru eroii care s-au jertfit pentru demnitatea, libertatea și credința poporului român.
Principalele evenimente din luna mai 1920
1 mai - În Capitală are loc un marș al muncitorilor la care participă peste 80.000 de persoane. Ziarul „Adevărul” relata: „Au sărbătorit ziua de 1 mai numai vreo 80.000 de cetățeni din toate categoriile muncei, o oră și jumătate s-au perindat pe străzile principale ale capitalei fără ca cel mai mic incident să se producă, într-o atmosferă de un calm desăvârșit. Este, desigur, cea mai numeroasă manifestație pe care a văzut-o Bucureștii și cea mai interesantă din punct de vedere al varietăței categoriilor de proletari cari au luat parte. Forțele muncitoare sunt formidabile…”
4 mai - Ziarul „Universul” publica o știre potrivit căreia „guvernul francez a hotărât să confere Crucea de război satului Mărășești și orașului sârb Șabat, ca tribut de admirație pentru eroismul ce l-au desfășurat și suferințele ce le-au îndurat în cursul războiului”. Ceremonia avea să se desfășoare cu mare fast în vara anului 1920, în prezența unor înalte oficialități franceze.
10 mai - La București și în toată țara se serbează Ziua Națională/Ziua Regelui. Capitala României Mari este împodobită cu ghirlande, iar mulțimea ia cu asalt străzile pentru a participa la festivități. Programul începe cu oficierea, la Catedrala Mitropolitană, a unui Te Deum la care participă familia regală și întreg guvernul. Slujba este oficiată de Mitropolitul Miron Cristea și un sobor de preoți. După Te Deum, întreaga asistență s-a deplasat spre Universitate pentru a urmări parada militară.
15 mai - În memoria avocaților, magistraților și funcționarilor din justiție, căzuți pentru împlinirea idealului național, în Palatul de Justiție din București este dezvelită o placă comemorativă. Ceremonia s-a desfășurat în prezența ministrului Matei Cantacuzino și a Mitropolitului Miron Cristea, care a și oficiat o slujbă de pomenire a eroilor căzuți pentru patrie.
16-25 mai - Suveranii Ferdinand și Maria, însoțiți de primul-ministru Alexandru Averescu, au întreprins o vizită în locuri cu rezonanță spirituală și istorică din Bucovina și Basarabia: Putna, Cernăuți, Chișinău, Hotin, Cetatea Albă. Scopul vizitei a fost întărirea legăturii dintre suverani și popor și, sentimental, de apartenență la România Mare.
25 mai - În România Mare are loc al doilea proces electoral pe baza votului universal masculin. Alegerile pentru parlament s-au derulat în zilele de 25-31 mai 1920, iar rezultatul votului popular a arătat tendințele de înnoire a societății. Astfel, cele mai multe voturi, 60%, au fost obținute de Partidul Poporului, condus de generalul Alexandru Averescu, urmat de Partidul Socialist. Partidele tradiționale ale vechiului regat, PNL și Partidul Conservator, precum și partidele regionale care făcuseră Marea Unire au obținut restul voturilor. Guvernul și parlamentul, rezultate din aceste alegeri, și generalul Averescu au avut șansa istorică de a vedea împlinit visul istoric al înfăptuirii efective a Marii Uniri, prin consolidarea internă a României Mari, dar, mai ales, prin recunoașterea, în cadrul tratatelor internaționale, a voinței suverane exprimate de către poporul român, în anul 1918.
(Dorin Stănescu)