Actualitatea muzicii bisericeşti psaltice şi corale la Catedrala Mitropolitană din Iaşi

Citiţi şi: Tradiţia muzicii bisericeşti psaltice şi corale la Catedrala Mitropolitană din Iaşi

După ce am lăsat să treacă, în pace, cele două mari sărbători ale lunii octombrie, de la Iași și Bucu­rești, acum încerc să aduc mai multă lumină în ceea ce privește rânduiala frumoasă a muzicii bisericești de la Catedrala Mitropolitană din Iași, unde de la sfin­țirea ei și până astăzi se împle­tește o frumoasă tradiție între muzica psaltică și cea corală.

Nu am scris împotriva cuiva, deși au fost mulți care și-au tot dat cu părerea, mai mult contra decât pro, unii oarecum pricepuți într-ale muzichiei, alții, total repetenți, cu ocazia hramului Cuvioasei Parascheva, când a cântat Corul Operei Naționale din Iași, sau, cu un an înainte, când a cântat, a doua oară, Corul „Gavriil Musicescu” al Filarmonicii din urbea noastră, ci am scris dintr-o datorie morală pentru cei care s-au ostenit, înaintea noastră, în această catedrală plină de har, pace și sfințenie, și pentru ca dumneavoastră să fiți informați corect din partea celor care cunosc cu adevărat istoria acestui fenomen muzical bisericesc ieșean.

Activitatea muzicală la strană după 1990

Dosoftei Şcheul

S-a născut la data de 3 septembrie 1962 în localitatea Ciocănești, județul Suceava. Devine călugăr în 6 august 1988 la Schitul Pocrov al Mănăstirii Neamț. Hirotonit diacon şi preot în anul 1988. Absolvent al Facultății de Teologie în anul 1994. A propus, pe atunci, Înaltpreasfinţitului Părinte Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, actualul Patriarh al României, recrutarea de cântăreți bisericești din rândul studenților teologi cu calități vocale și cunoștințe deosebite şi sporirea numărului de locuri la strana catedralei, fapt pentru care a primit aprobare în anul 2000. Astfel s-au format două grupe de câte trei studenți, completate ulterior cu câte cinci, iar în prezent 15 studenți, care cântă alternativ, câte o săptămână fiecare grupă. La rândul său, arhimandritul Dosoftei Şcheul, Mare Eclesiarh al catedralei după arhimandritul Partenie Apetrei, se implică activ în cântarea de la strană, fiind un bun cunoscător al muzicii psaltice şi al limbii grecești, înzestrat şi cu o voce caldă de tenor secund. Duminica şi în unele sărbători în care cântă corul mitropolitan, rolul cântăreților de la strană, care au primit numirea de Corul psaltic „Altarul”, se reduce la participarea la celelalte slujbe, în afară de Sfânta Liturghie. Pe lângă stu­denții teologi, din acest cor au mai făcut parte şi slujitorii catedralei, preoţi şi diaconi cu voci deosebite şi pregătire pe măsură.

Arhimandritul Timotei Aioanei

Astăzi Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, cu titulatura „Prahoveanul”, născut la 13 noiembrie 1966, în localitatea Rădăşeni, județul Suceava, absolvent al Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamț, tuns monah tot acolo la 1 februarie 1989, şi al facultăților de teologie ortodoxă din București (un an) și Iași (ultimii trei ani). La 24 martie 1993 a fost numit arhimandrit, iar în 2014 hirotonit episcop. Înzestrat cu o voce deosebită, a contribuit mult la organizarea cântării la catedrală şi la înfrumusețarea slujbelor religioase.

Protosinghelul Arsenie Butnaru

Născut în Iaşi la 13 mai 1969. În anul 1985 a fost călugărit la Mănăstirea Sihăstria, iar în același an a fost hirotonit ierodiacon pentru calitățile sale vocale deosebite şi transferat la Catedrala Mitropolitană din Iaşi. În 1996 a fost hirotonit ieromonah, apoi hirotesit protosinghel. Absolvent al seminarului nemțean în 1994 şi al Facultăţii de Teologie din Iaşi în 2001. În anul 2007 a fost numit stareț al Mănăstirii Vlădiceni, după aportul deosebit adus la înfrumusețarea slujbelor de la Catedrala Mitropolitană.

Protosinghelul Andrei Vinca

S-a născut la 17 ianuarie 1969 în comuna Zăneşti, judeţul Neamţ. În anul 1990 a fost tuns în monahism şi hirotonit ierodiacon la Mănăstirea Bistrița. Anul următor a fost hirotesit arhidiacon de către Înaltpreasfinţitul Părinte Arhi­episcop Calinic, la acea vreme Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ia­șilor. Concomitent a urmat cursurile seminarului nem­țean din 1988 şi pe cele ale Facultăţii de Teologie din Iaşi, absolvită în anul 1997. În anul 1993 a fost transferat la Catedrala Mitropolitană, înfrumu­se­­țând slujbele atât în altar, cât şi la strană.

Protosinghelul Serafim Grigoraș

S-a născut la data de 8 august 1972 în satul Eșanca, judeţul Boto­șani. A intrat în obștea Mănăstirii Putna, iar în anul 1990 a fost tuns monah la Mănăstirea Râșca şi hirotonit ierodiacon. Pentru calitățile vocale deosebite a fost transferat ca slujitor la Catedrala Mitropolitană, fiind hirotesit arhidiacon în 1993. După ce termină cursurile la seminarul teologic de la Mănăstirea
Neamţ, în anul 1995 devine student la Facultatea de Teologie Ortodoxă de la Iaşi, fiind absolvent în anul 2000. În 1999 a fost hirotonit ieromonah şi apoi hirotesit protosinghel şi arhimandrit.

Muzica corală de la începuturi până în prezent

Gavriil Musicescu, fondatorul corului catedralei

Gavriil Musicescu s-a născut la Ismail, în 20 martie 1847. De mic copil s-a distins prin deosebite calităţi muzicale. Primele studii le-a făcut în oraşul natal, iar apoi, prin străduinţa Episcopului Melchisedec Ştefănescu, a urmat cursurile seminarului de la Huşi, între 1860 şi 1864. În anul 1864 a fost angajat în corul mitropolitan din Iaşi ca tenor II, sub conducerea lui Gheorghe Burada, şi în corul Teatrului Naţional de la Copou-Iaşi. Urmează cursurile Conservatorului de la Iaşi pe care îl termină în doi ani.

La 15 ianuarie 1876 i se încredinţează conducerea corului ceremonial al Mitropoliei din Iaşi şi reuşeşte prin eforturi susţinute să creeze un neîntrecut ansamblu de voci ce a dus faima peste graniţele ţării. Cu acest cor, compus din elemente entuziaste şi oricând gata să-l urmeze în acţiunea sa, Gavriil Musicescu, începând din 1886 până în 1901, întreprinde concerte aproape în toate oraşele din Moldova, Muntenia, Bucovina, Basarabia şi Ardeal, la care au asistat personaje distinse, inclusiv regi şi împăraţi. Dirijorul, profesorul, compozitorul şi juristul Gavriil Musicescu a murit în anul 1903.

Dintre ucenicii şi colaboratorii lui Gavriil Muzicescu, în ceea ce priveşte muzica vocală, amintim pe:

Grigorie I. Gheorghiu

Protopsalt - s-a născut la Bârlad în ziua de 16 septembrie 1837. A urmat şi absolvit şcoala de cântări bisericeşti a protopsaltului Dimitrie Suceveanu între anii 1858 şi 1860. Contactul cu muzica vocală l-a determinat să urmeze Conservatorul din Iaşi. Pe baza acestor studii de muzică laică şi religioasă, ocupă postul de cântăreţ la Mitropolia din Iaşi (1864-1903). A luat parte astfel şi la înfiinţarea corului mitropolitan (1864), activând ca solist, iar din 1876 a fost subdirijor la acest cor. Fiind în compania lui Gavriil Musicescu, Grigore Gheorghiu şi-a însuşit mare parte din arta dirijorală a acestuia. După moartea lui Gavriil Musicescu, deşi era în vârstă, i s-a încredinţat conducerea corului între 1903 şi 1905. Activitatea didactică a psaltului şi dirijorului Grigore Gheor­ghiu s-a desfăşurat în calitate de profesor de muzică bisericească la Şcoala Comunală de Cântăreţi din Iaşi (1870-1890) şi la Catedra de Cântări şi Ritual bisericesc la Seminarul teologic „Veniamin Costache” de la Socola (1873-1901). După o activitate muzicală în slujba Bisericii, Gr.I. Gheorghiu a încetat din viaţă la 23 octombrie 1922, în vârstă de 85 de ani.

Ioan Bohociu

Este numit în postul de dirijor al corului mitropolitan în 16 mai 1905. Coriştii nu au fost prea încântaţi de venirea sa, preferându-l pe Dimitrie Dimitriu, profesor şi membru al acestui cor. Conflictul dintre cele două părţi l-a determinat pe Bohociu să demisioneze voluntar din funcţia de dirijor al corului vocal al catedralei ieşene.

Dimitrie Dimitriu

După încetarea din viaţă a lui Gavriil Musicescu s-au înregistrat mai multe cereri de ocupare a postului de dirijor al corului mitropolitan: Dimitrie Ionescu, maestru de muzică vocală la Şcoala Normală „Vasile Lupu” (1873-1903), dirijor al Bisericii „Sfântul Nicolae”-Domnesc; Teodor Teodorescu, profesor la Şcoala normală de învăţători şi şef al Corului Episcopal din Galaţi, elev al lui Gavriil Musicescu; Dimitrie Dimitriu - profesor de muzică la Gimnaziul „Ştefan cel Mare”, prim bariton în corul mitropoliei, care a câștigat concursul, dirijând corul mitropolitan timp de 20 de ani.

George Constantziu

Dimitrie Dimitriu conduce corul mitropoliei până la 1 iulie 1928, când este înlocuit de George Constantziu, absolvent al Conservatorului din Iaşi, elev premiant al lui Gavriil Musicescu şi membru al corului său. În 1907, George Constantziu s-a retras la Sinaia, unde a înfiinţat Corul Capelei Regale, fiind apreciat de regina Elisabeta şi regele Carol, după care se întoarce la Iaşi, unde conduce corul Bisericii Talpalari.

Vasile Popovici-Ieşeanul

De la 1 septembrie 1930 a urmat la conducerea corului profesorul Vasile Popovici-Ieşeanul. A fost iubit şi apreciat de corişti. El a recrutat în cor atât studenţi de la Conservator, cât şi amatori de la Ateneul Tătăraşi, unde a fost dirijor.

Antonin Ciolan

În 1935, Arhiereul-vicar Grigore Leu Botoşăneanul propune să se unească corul mitropoliei cu cel al Bisericii „Sfântul Spiridon”. Antonin Ciolan a imprimat muzicii corale mai multă vigoare, printr-un tempo foarte viu, prin contraste neaşteptate de nuanţe şi prin efecte timbrale corale impresionante, tratând corul ca pe o orchestră. Toate aceste calităţi i-au atras admiraţia, dar şi critici în privinţa inadecvării stilului său coral cu ambianţa eclesiastică. În perioada corurilor reunite, la corul mitropolitan s-a abordat repertoriul practicat la Biserica Sfântului Spiridon, bogat şi divers. Dintre studenţii săi îi amintim pe: Radu Botez, Dinu Niculescu, Florica Dimitriu, Sergiu Celibidache, Remus Tzincoca, Carlo Felice Cillario ş.a.

Alexandru Verdeş

Într-o perioadă foarte grea pentru Biserică, a regimului comunist, când participarea la slujbele religioase era condamnată şi creştinii marginalizaţi şi persecutaţi, corul catedralei a fost condus, cu mici întreruperi, de profesorul Alexandru Verdeş. Născut la Iaşi, în 26 ianuarie 1916, din părinţi credincioşi, a urmat cursurile seminarului din Roman, unde printre alţii l-a avut coleg pe distinsul profesor, teolog şi cărturar, preotul Constantin Galeriu, de care l-a legat o puternică prietenie. În 1936 a susţinut simultan admitere la Institutul Teologic şi la Conservatorul din Iaşi, reuşind la ambele, însă înclinaţia şi talentul spre muzică l-au determinat să urmeze numai Conservatorul. Deşi părinţii la început nu i-au înţeles decizia, încercând să i-o schimbe, fie şi prin retragerea pentru un timp a susţinerii financiare, tânărul student şi-a menţinut poziţia cu tărie şi perseverenţă, organizând şi conducând diferite coruri formate din studenţi la Conservator cu care a şi susţinut concerte la Radio România. La secţia Pedagogie muzicală din cadrul Conservatorului ieşean a beneficiat de instruirea lui Antonin Ciolan, de la care a şi preluat conducerea Corului Catedralei Mitropolitane din Iaşi, după o revenire trecătoare a lui Vasile Popovici.

După trei ani de prizonierat, Alexandru Verdeş s-a întors la Iaşi, în noiembrie 1946, unde a urmat cariera didactică, fiind profesor de muzică la licee precum „Costache Negruzzi”, „Mihai Eminescu”, „Dimitrie Cantemir”. În august 1947, Alexandru Verdeş participă la concursul pentru ocuparea postului de dirijor al Corului Catedralei Mitropolitane din Iaşi.

În timpul său ca dirijor, corul mitropolitan a susţinut concerte de colinde în fiecare an la Naşterea Domnului, chiar dacă sistemul comunist nu susţinea asemenea activităţi. Pentru meritele sale de a duce mai departe credinţa, dar mai ales cântul religios într-o epocă diferită, la 9 februarie 1998, Mitropolitul Daniel i-a oferit profesorului Alexandru Verdeş distincţia „Crucea Moldavă”, felicitându-l pentru activitatea misionar-culturală pe care a desfăşurat-o la Catedrala Mitropolitană.

Alexandru Verdeş s-a stins din viaţă în martie 1998, în Duminica a 3-a din Postul Mare, a Sfintei Cruci.

La 1 iulie 1996, semnatarul acestor rânduri, născut în 28 februarie 1967, la Bârlad, am fost numit în postul de dirijor al Corului Catedralei Mitropolitane din Iaşi, sarcină îndeplinită neoficial încă din 1995, alături de înaintaşul meu, profesorul Alexandru Verdeş. Corul preluat avea în componenţa sa persoane care au cântat aproape 50 de ani. Ţinând cont de legătura care se creează între persoană şi locul de activitate, nu am căutat imediat înnoirea corului cu alte voci mai tinere, în condiţiile în care de la o anumită vârstă unele voci nu mai fac faţă standardelor impuse la un cor, şi mai ales la un cor de catedrală.

La începutul anului 2000 am organizat o preselecţie la care au participat peste 60 de persoane, majoritatea tineri, din care au fost selectaţi 45, cu aptitudini muzicale bine conturate. Pentru aceştia am înfiinţat un curs intensiv de muzică, timp de un an. Preafericitul Părinte Daniel, la acea vreme Mitropolit, a dat un nume nou corului: „Sanctus”.

Am preluat de la înaintaşul meu, profesorul Alexandru Verdeş, un repertoriu deosebit de bogat şi variat, la care am adăugat alte variante de Liturghii, compuse de diferiţi autori, concerte, colinde, precum şi cântări ocazionale din decursul anului bisericesc. De asemenea, repertoriul actual al corului conţine multe lucrări populare şi patriotice, pe care le oferim publicului în diverse concerte şi cu diferite ocazii.

În loc de concluzii

Încă de la sfinţirea catedralei s-a conturat o frumoasă tradiţie muzicală bisericească, împletindu-se armonios muzica psaltică (cântată la strană, la Utrenie, Vecernie şi Sfânta Liturghie, în fiecare zi, de protopsalţi angajaţi de mitropolie) cu muzica corală (în zilele de duminici şi marile sărbători, când răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date până astăzi de corul catedralei). Au fost şi unele excepţii, când au cântat, cu aprobare şi binecuvântare, şi alte coruri sau grupuri psaltice, sau când corul mitropoliei a mers în alte parohii sau în unele mănăstiri pentru a face misiune, ori în anumite duminici de peste an, socotite concediu, mai ales după anul 1990). În parte din situaţiile enumerate, la Sfânta Liturghie au cântat psalţii catedralei. Însă, totdeauna, la hramurile catedralei şi mai ales în 14 octombrie, la sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, a cântat doar corul mixt al mitropoliei, în afară de hramurile din anii 2017, 2018, 2020-2024, când au cântat, cu aprobarea Părintelui Mitropolit Teofan, şi alte coruri. În rest, la Catedrala Mitropolitană din Iaşi există o colaborare frăţească între cler, psalţi şi cor, psalţii cântând trei duminici dintr-o lună la chinonic, anumite părţi din Liturghie, sau chiar Liturghia întreagă, când corul lipseşte din motivele amintite mai sus. La celelalte trei hramuri de peste an, cântarea alternează între cor şi psalţii catedralei. Pentru anul viitor, Înaltprea­sfinţitul Părinte Mitropolit Teofan a aprobat ca răspunsurile la Sfânta Liturghie, de hramul Cuvioasei Parascheva, să fie date de Corul Catedralei Mitopolitane din Iaşi dimpreună cu o parte dintre studenţii actuali şi absolvenţi ai Secţiei de Muzică Religioasă din cadrul Facultăţii de Teologie din Alba Iulia, unde sunt titularul Catedrei de Muzică psaltică românească, de tradiţie bizantină, împletind astfel cântarea psaltică cu cea corală, conform tradiţiei de peste un secol şi jumătate, pe care unii, din păcate, încă n-o înţeleg şi n-o acceptă.

În ultimii ani, la Catedrala Mitropolitană din Iaşi au dat răspunsurile la Sfânta Liturghie diferite coruri de catedrale sau din mănăstiri şi parohii, precum şi corurile Filarmonicii şi Operei din Iaşi, cu aprobarea şi binecuvântarea Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei. Aşadar, unde există ascultare, există şi înţelegere, pace, deschidere şi inimă bună, pe care ar fi păcat să le tulburăm prin păreri şi opinii proprii, uneori nefondate, iar alteori greşite, sau insuficient înţelese şi argumentate, încercând să voalăm o tradiţie aşa de frumoasă, cum este cea de la Catedrala Mitropolitană din Iaşi şi de la celelalte catedrale din ţara noastră.