Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Documentar După 523 de ani, Sfântul Ştefan cel Mare ctitoreşte o nouă biserică la Iaşi

După 523 de ani, Sfântul Ştefan cel Mare ctitoreşte o nouă biserică la Iaşi

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Documentar
Un articol de: Nicolae Pintilie - 11 Octombrie 2014

„Această casă Tatăl a zidit-o, această casă Fiul a întărit-o, această casă Duhul Sfânt a înnoit-o, a luminat-o şi a sfinţit sufletele noastre“. Sunt cuvinte ce însufleţesc orice slujbă de sfinţire a unei noi biserici, sunt cuvinte ce reprezintă bucuria pe care o trăieşte Biserica în cele mai importante clipe din istoria unei comunităţi liturgice. Zidirea unei biserici şi sfinţirea ei înseamnă un moment sfânt şi solemn, prin care se aduce mulţumire lui Dumnezeu, pentru tot ceea ce s-a realizat. În acelaşi timp, se cere harul Lui sfinţitor peste această lucrare - ofrandă a clerului şi a credincioşilor. Astfel de sentimente trăieşte, în aceste zile, o mai tânără comunitate creştină din capitala Moldovei. Aceasta, în opt ani, a adus lui Dumnezeu ofrandă o frumoasă biserică închinată Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, dar şi Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil.

În centrul teologiei creştine se află învăţătura despre sfinţenia lui Dumnezeu, împărtăşită oamenilor. Sfinţii, casnici ai lui Dumnezeu şi prieteni ai oamenilor, au menirea de a mijloci în faţa lui Dumnezeu pentru noi. Mai simplu, sfinţii, alături de Maica Domnului, sunt ajutătorii noştri. Nimic nu facem fără ajutorul lor. Viaţa de zi cu zi a creştinilor este „împreună pe cale cu sfinţii“, aşa cum afirma Sfântul Ioan Gură de Aur. Problemele pe care le întâmpinăm, dar şi toate reuşitele noastre sunt o simbioză şi o conlucrare dintre noi şi sfinţi.

Astfel s-a ajuns ca fiecare biserică să fie pusă sub ocrotirea unui sfânt, cinstit ca păzitor, ocrotitor şi binefăcător al acelui locaş. Cler şi popor, creştinii au avut conştiinţa că sfinţii ocrotitori sunt cei care, în taină, au ajutat la ridicarea şi ctitoria noilor biserici.

Aşa s-a întâmplat şi în capitala Moldovei. Istoria poporului nostru a reţinut faptele măreţe ale Voievodului Ştefan. Nu este colţ de Moldovă în care să nu găseşti ceva ridicat şi făurit de acest Sfânt. Vorba marelui istoric Nicolae Iorga: „Românul îi atribuie tot ce-i pare curios, mare, vitejesc şi chiar neînţeles. Orice cetate, orice zid, orice val, orice şanţ, întreabă-l cine l-a făcut, el îţi va răspunde: Ştefan cel Mare! Orice pod, orice biserică, orice fântână, orice curte sau palat vechi, el le va raporta eroului său. Orice bunătate, orice aşezământ ale cărui rămăşiţe mai tărăgănează până astăzi, orice legiuire omenească, orice puneri la cale înţelepte, Ştefan-vodă le-a urzit. În sfârşit, acest domn pentru moldoveni rezumă toate isprăvile şi instituţiile făcute în cinci veacuri…“.

A ctitorit 44 de biserici şi mănăstiri, una dintre ele rămânând mărturie şi la Iaşi – biserica Sfântului Nicolae Domnesc. Finalizată între anii 1491-1492, biserica a fost ridicată de Ştefan cel Mare, spre „pomenirea şi întru ruga Sfântului ierarh şi făcător de minuni Nicolae, pentru pomenirea celor adormiţi, unde sunt şi părinţii şi fratele nostru şi pentru sănătatea domniei noastre şi copiilor noştri“.

După 523 de ani, Sfântul Voievod Ştefan ce Mare a ridicat o nouă biserică la Iaşi! Mintea omului modern se va întreba: cum este posibil acest lucru? Dacă Ştefan este în rândul sfinţilor, cum a mai ridicat o biserică în zilele noastre?

O biserică născută din voinţa Sfântului Ştefan cel Mare

Aflată întru-un cartier cu multiple nevoi sociale, biserica de pe aleea Rozelor numărul 7C a fost răspunsul la rugăciunile credincioşilor din zonă - mai ales ale bătrânilor, cărora le era imposibilă mergerea la o biserică de pe o distanţă mai mare. În anul 2004, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în acea vreme Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, văzând dorinţa credincioşilor, a aprobat înfiinţarea unei noi parohii. A fost semnat certificatul de naştere, dar, apoi, a urmat o poveste lungă. O poveste desprinsă parcă din anii comunismului, când bisericile erau oprimate. După numirea părintelui Mihai Eduard Doroşincă şi identificarea terenului viitoarei biserici, s-au găsit şi vocile potrivnice… din răutate sau din interese economice. În vâltoarea lucrurilor, Părintele Mitropolit a exclamat: „Dacă va fi voia Sfântului Voievod Ştefan cel Mare ca acolo să fie biserică, va fi biserică! Să nu vă temeţi!“.

A fost voia Sfântului ca, la Iaşi, el să mai ridice încă o biserică! La ceas de Vecernie, în ziua de 9 iulie 2006, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, înconjurat de un sobor impresionant de preoţi, diaconi şi o mulţime de credincioşi, a săvârşit slujba de sfinţire a locului bisericii închinate Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil.

Cu voia Bunului Dumnezeu, în ziua de 15 iulie 2006 au demarat lucrările de construcţie a noii biserici. O comunitate nouă şi un preot tânăr s-au strâns în jurul dumnezeiescului Altar, găzduit o vreme într-o capelă parohială. De la zi la zi, biserica formată din suflete însetate de Dumnezeu, dar şi biserica de zid au început să prindă contur. Au mers mână în mână, firesc am spune, însă jertfa o ştiu doar părintele, familia şi colaboratorii săi.

Din primele zile ale anului 2007 au început, în mod alert, lucrările la biserică. În doar un an, biserica era înălţată! La începutul lui 2008 a venit vremea tencuielilor interioare şi exterioare, tot atunci fiind realizate şarpanta şi învelitoarea din tablă de cupru.

În doar doi ani, tânăra comunitate, devenită o adevărată familie, s-a mutat acasă, în biserica Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. Pe 2 iulie 2008, deşi locaşul nu era finalizat, a fost amenajat interiorul, astfel încât să poată fi sărbătorit primul hram. În acelaşi an, în ziua de14 august, a început oficierea slujbelor religioase în noua biserică, deşi lucrările erau în plină desfăşurare.

Printre schele interioare şi exterioare, printre mortar şi frescă, Liturghia a fost centrul parohiei. Însă, a mai fost ceva care a făcut ca această biserică să pulseze de viaţă - activitatea socială, filantropică şi culturală.

O parohie vie pe tărâm social şi cultural

Încă din prima clipă, părintele Mihai Eduard Doroşincă a strâns în jurul său tinerii parohiei. Ei au fost sufletul activităţilor ce au urmat. La început, a părut o nebunie să începi activităţi sociale cu aproape nimic. Însă, dragostea tinerilor şi spiritul de iniţiativă al părintelui au făcut ca, în doar şase ani, parohia să desfăşoare o mulţime de proiecte ce au avut în vedere ajutorarea celor în nevoie şi suferinţă. Parcă nu îţi vine să crezi că o parohie mică şi tânără poate face atâtea: Campanie antifumat – grupuri de suport pentru liceeni şi advocacy, proiect transfrontalier desfăşurat în cadrul Programului de Vecinătate România - Republica Moldova; Campanie de informare pentru prevenirea instituţionalizării bătrânilor şi de conştientizare a populaţiei privind importanţa sprijinului din partea familiei; Centru de zi pentru persoane vârstnice, proiect european finanţat prin Programul Phare 2006, implementat în perioada 2008-2009; Tinerii spun nu violenţei, proiect european finanţat prin Programul Comisiei Europene Tineret în acţiune. O nouă şansă pentru bătrânii din zona transfrontalieră Iaşi-Soroca, proiect european finanţat prin Programul Operaţional Comun România - Ucraina - Republica Moldova, 2007-2013, proiect de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice, implementat în perioada mai 2011-martie 2012; Informează-te şi acţionează, proiect european finanţat prin Programul Comisiei Europene Tineret în acţiune. Continuitate şi creativitate în cântările corale liturgice româneşti contemporane, proiect finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, implementat în perioada iunie-octombrie 2013. Mai mult, Parohia „Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt“ este furnizor de servicii sociale acreditat şi furnizor de formare profesională autorizat. Asistenţă socială şi suport pentru persoane şi familii aflate în dificultate, Asistenţă socială şi suport psiho-socio-medical pentru persoane vârstnice în sistem centru de zi, Servicii de îngrijire socio-medicală la domiciliu pentru persoane aflate în dificultate, acestea sunt doar câteva dintre activităţile desfăşurate de tânăra parohie, o liturghie după Liturghie.

În aşteptarea sfinţirii

După zece ani de la înfiinţarea parohiei şi opt de la punerea temeliei, biserica Sfântului Voievod Ştefan aşteaptă cel mai important moment din istoria sa. Împodobit cu o pictură luminoasă, cu o catapeteasmă ce aminteşte de vechile ctitorii româneşti, locaşul este gata să primească binecuvântarea şi harul lui Dumnezeu. Clipele de mulţumire, de ofrandă liturgică vor fi trăite de întreaga capitală a Moldovei în ziua de luni, 13 octombrie 2014. Atunci, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, înconjurat de cler şi credincioşi, va face din noua ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan o poartă a cerului. O poartă deschisă pentru tot sufletul care îi va trece pragul spre Împărăţia lui Dumnezeu.