Moaştele Sfântului Apostol Andrei se păstrează în mai multe locuri, prin fragmentarea lor, spre binecuvântarea şi bucuria credincioşilor din mai multe ţări. O bună parte a cinstitelor sale moaşte se află în Patras, locul unde a primit martiriul.
Deşi nu au fost menţionate în Faptele Sfinţilor Apostoli, călătoriile misionare ale Sfântului Apostol Andrei sunt cunoscute credincioşilor ortodocşi din mai multe relatări ale Sfinţilor Părinţi. Eusebiu de Cezareea, preluând o tradiţie de la Origen (Istoria Bisericească III, 1), numeşte Sciţia drept principalul loc al misiunii sale, iar Sfântul Grigorie de Nazianz (în Cuvântarea a 33-a) menţionează Epirul. Fericitul Ieronim în Epistola către Marcel pomeneşte Ahaia, iar Teodoret al Cyrului (în comentariul la Psalmul 116) aminteşte în mod general întreaga Eladă. În plus, Nichifor (Istoria Eclesiastică II, 39), bazându-se pe lucrări mai vechi (pe care nu le cunoaştem), afirmă că sfântul a predicat în Capadocia, Galatia şi Bitinia, apoi în ţinuturile sălbatice locuite de canibali şi în pustiul Sciţiei, iar apoi în Bizanţ, unde a hirotonit episcop pe Stahys, apoi a continuat predica în Tracia, Macedonia, Tesalia şi, în sfârşit, în Ahaia.
Deasupra mormântului Sfântului Andrei izvorau mană şi mir
Potrivit tradiţiei, martiriul Sfântului Andrei a avut loc în timpul domniei lui Nero, la 30 noiembrie în anul 60, el fiind sărbătorit în această zi atât în Răsărit, cât şi în Apus. În Legenda Aurea, o lucrare compilată de episcopul Iacob de Voragine al Genovei (sec. XIII), se spune că Sfântul Andrei a fost pironit pe o cruce în formă de X (numită şi saltiră sau crux decussata) din porunca lui Aegeas, guvernatorul oraşului Patras, după ce a refuzat să jertfească zeilor şi după ce i-a explicat acestuia înţelesul Jertfei lui Hristos pe Cruce. În timp ce era răstignit, sfântul a predicat în continuare poporului cuvintele Domnului, iar după două zile s-a coborât o lumină mare din cer, astfel încât nimeni nu a putut să vadă ce se întâmplă cu el timp de jumătate de oră. O dată cu lumina, şi sufletul sfântului s-a suit la cer, iar Maximilla, soţia lui Aegeas, care era deja creştină, a luat trupul apostolului şi l-a îngropat cu cinste. Potrivit legendei, din mormântul Sfântului Andrei izvorau mană şi mir frumos mirositor. Atunci când ieşea mană puţină, pământul rodea puţin, iar când mana venea din belşug, pământul rodea şi el mult.
Drumuri lungi şi sinuoase
Sfintele moaşte ale Celui întâi chemat dintre Apostoli au rămas la Patras până în anul 357, când împăratul Constanţiu II, fiul lui Constantin cel Mare, le-a luat şi le-a şi aşezat în Biserica Sfinţilor Apostoli din Constantinopol. Acestea s-au păstrat întregi până în jurul anului 850, când împăratul bizantin Vasile I Macedoneanul a ascultat rugăminţile locuitorilor din Patras şi le-a trimis, într-o raclă, capul sfântului. În 1453, despotul Moreei, Toma Paleologul, fratele ultimului împărat bizantin (Constantin IX), refugiat din cauza pericolului turcesc la Roma, a luat moaştele sfântului din Patras (capul, un deget şi o parte din cruce) şi le-a oferit în dar papei Pius al II-lea, în amintirea faptului că Petru şi Andrei au fost fraţi, acestea fiind păstrate în relicvariul din Pienza, iar mai târziu, în domul San Pietro. Papa Pius al II-lea le-a primit, promiţând să le trimită înapoi în Grecia, atunci când aceasta va fi eliberată de turci.
O altă tradiţie de origine italiană susţine că imediat după cea de-a patra cruciadă, pe la anul 1208, cardinalul Petru din Capua a luat moaştele sfântului rămase la Constantinopol şi le-a dus la Amalfi, în apropiere de Napoli, acestea fiind păstrate în domul San Andrea, unde o parte din ele se găsesc şi azi. De aici, papa Pius al II-lea le-ar fi luat din cauza pericolului turcesc pe la anul 1460 şi le-a dus în Catedrala San Pietro din Roma, lăsând în Amalfi numai câteva părticele. La Amalfi se păstrează azi şi sarcofagul în care se găseau moaştele sfântului.
În anul 1964, papa Paul al VI-lea a decis în timpul celei de-a treia şedinţe a Conciliului II Vatican să ofere în dar bisericii din Patras capul sfântului, ca semn de dragoste frăţească pentru Biserica Ortodoxă. Capul sfântului se află aici, începând din 26 septembrie 1964. O părticică din moaşte însă a rămas în continuare în Catedrala San Pietro.
O tradiţie occidentală susţine că episcopul Acca din Hexam a adus în secolul VIII o părticică din moaştele Sfântului Andrei în Scoţia, în scurt timp sfântul fiind considerat patronul spiritual al acestei ţări. Moaştele au fost păstrate în catedrala din oraşul St. Andrews până în timpul Reformei, când odată cu distrugerea catedralei au fost pierdute. În anii 1879 şi 1969 au fost aduse de la Amalfi în Scoţia alte părţi din moaştele sfântului, care se păstrează în Catedrala St. Mary din Edinburgh.
Alte locuri binecuvântate
Sfântul Andrei îşi continuă şi azi misiunea apostolească prin sfintele sale moaşte, care sunt cinstite de creştini în diferite părţi ale lumii. În Răsărit, părticele din moaştele sfântului se găsesc în biserica Schitului rusesc "Sf. Andrei" de lângă Mănăstirea Vatoped, la Catedrala rusă din Celiabinsk (din 1884), la biserica din Gabrovo (Bulgaria), Biserica "Sf. Andrei" din Mesa Geitonia (Limassol - Cipru), la Tbilisi (Georgia), iar de anul acesta, şi în Catedrala ortodoxă din Astana (Kazahstan).
În Apus, alte relicvarii cu moaştele sfântului se găsesc la Trier (Germania), la Mănăstirea Santa Chiara din Napoli, în biserica din Casino di Cicco Sant âApollinare (între Roma şi Napoli), la biserica "Sf. Andrei" din Varşovia şi cea din Szaflary (lângă Cracovia), la biserica din Saint Lupicin (în Munţii Jura, Franţa), în Biserica San Pedro de la Rua (Estella, Ţara Bascilor), la Mehrba (Malta), iar din 2006, şi în Catedrala catolică din Hong Kong. O mică părticică se găseşte şi la biserica românească din Viena.
Patronul mai multor ţări şi oraşe
Capul Sfântului Andrei de la Patras a fost dus şi la noi în ţară în 1996 la Iaşi şi la Galaţi, iar părticele din moaştele sale au fost dăruite de IPS Nicodim, mitropolitul Patrasului, catedralelor din Galaţi şi Constanţa, unde sunt cinstite în mod deosebit de credincioşii ortodocşi români.
Sfântul Apostol Andrei este patron al Scoţiei (steagul scoţian reprezintă crucea Sfântului Andrei), al Spaniei, al Siciliei, al Greciei, al Rusiei şi al ţării noastre. De asemenea, este patronul oraşelor Napoli, Ravenna, Brescia, Amalfi, Mantua, Bordeaux, Bruges, Patras şi Galaţi.
