Cu mulți ani în urmă, aflându-mă într-o cameră a institutului care găzduiește marele radiotelescop de la Effelsberg, priveam prin fereastră la antena cu diametrul de 100 m, cea mai mare antenă mobilă din
Mitropolitul Nicolae Corneanu şi problemele lumii contemporane
Dacă am putea clasifica opera regretatului Mitropolit dr. Nicolae Corneanu, am găsi că sunt mai multe direcţii de orientare teologică. Aşa bunăoară se ştie că formarea de bază a teologului Nicolae Corneanu a fost patrologia, primele şi cele mai multe studii încadrându-se în această disciplină. Pe lângă aceasta însă, teologia ierarhului atinge în profunzime şi alte discipline teologice, cum ar fi misiologia şi ecumenismul. Nu întâmplător în anii profesoratului la Sibiu Mitropolitul Nicolae Corneanu a predat şi disciplina numită îndrumări misionare.
Se ştie, misiologia este disciplina teologică ce se ocupă cu studierea felului în care teologia, în general, şi Biserica, în special, răspund diferitelor etape istorice, sociale, politice şi de altă natură. Parte din opera publicistică a ierarhului plecat dintre noi corespunde tocmai tipologiei misionare din anii cât ierarhul a păstorit la Timişoara, mai precis din anii de după Revoluţia din Decembrie 1989, când reprezentanţii Bisericii au putut să spună liber ce gândesc. În anul 1990, Editura Mitropoliei Banatului din Timişoara scoate la lumină volumul de studii, note şi comentarii teologice intitulat „Quo vadis?“, titlu inspirat de romanul scriitorului polonez Henryk Sienkiewicz. Plecând de la întrebarea „încotro se îndreaptă astăzi teologia creştină, în general, şi cea ortodoxă, în special?“, Mitropolitul Nicolae Corneanu abordează teme de actualitate creştină, cum ar fi: Ortodoxia astăzi, Bisericile creştine şi ecumenismul, Terminologie ecumenistă, Biserica şi unele din marile probleme ale lumii de azi, Reflecţii teologice pe marginea unora din cuceririle recente ale ştiinţei, în care prezintă cititorilor abordări unice pentru literatura teologică românească. Cum altfel ar putea fi catalogate consideraţiile teologice despre: sărăcie, nevârstnici şi vârstnici, handicapaţi, explorarea cosmosului, realizări ale geneticii moderne, orientări noi în biologie, tragedia aborigenilor, toxicomania şi altele, toate fiind foarte bine documentate ştiinţific şi teologic până la momentul apariţiei lor?
Atitudine faţă de problemele care privesc Biserica şi credincioşii ei
După multe ezitări, cum însuşi precizează, zecile de articole apărute ca editoriale ori ca meditaţii la rubrica „Crâmpeie din cotidian“, în foaia „Învierea“, editată de Arhiepiscopia Timişoarei şi Caransebeşului, apoi doar de cea a Timişoarei, au fost reunite în două volume substanţiale, intitulate „Pe baricadele presei bisericeşti“ (Editura Învierea, Timişoara), ambele apărute în anul 2000. În primul volum sunt cuprinse articolele de fond scrise în bilunarul amintit în perioada anilor 1990-1999, iar în cel de-al doilea volum putem reciti atât scurtele intervenţii ce au alcătuit între 1992 şi 1999 rubrica „Crâmpeie din cotidian“, cât şi numeroase interviuri publicate în diverse periodice. În toate aceste materiale, Înaltpreasfinţia Sa ia „atitudine faţă de problemele care privesc Biserica şi credincioşii ei (...), exprimând idei şi opinii dictate, nu de poziţiile aşa-zis oficiale, ci ascultând mai ales glasul conştiinţei“ şi încercând să atragă „atenţia cititorilor asupra contemporaneităţii ecleziastice în modul cel mai deschis posibil“.
În acelaşi an, 2000, iese de sub tiparul Editurii „Jurnalul literar“ din Bucureşti, volumul „Pe firul vremii. Meditaţii ortodoxe“, ce reuneşte articolele publicate la rubrica „Meditaţii ortodoxe“ a publicaţiei „Jurnalul literar“, începând din noiembrie 1994 şi până în octombrie 2000. După cum afirmă Întâistătătorul Mitropoliei Banatului, fiecare articol este o „«meditaţie» axată pe probleme care mi se păreau actuale“, dorinţa Înaltpreasfinţiei Sale fiind aceea „de a împărtăşi semenilor punctul de vedere al Bisericii, aşa cum l-am înţeles eu, şi aş vrea să cred că n-am greşit prea mult, deşi în anumite probleme existau sau mai există încă opinii variate“. Un an mai târziu apărea la Editura Dacia din Cluj-Napoca, în cadrul colecţiei „Homo religiosus“, volumul „Credinţă şi viaţă. Culegere de studii teologice“. Acesta reia unele articole scrise de ierarh de-a lungul diferitelor responsabilităţi în cadrul Bisericii, care sunt grupate în cadrul capitolelor: Teologia şi viaţa, Persoana Mântuitorului Iisus Hristos, Fecioara Maria, mama lui Iisus, Sărbători închinate Mântuitorului şi Maicii Domnului, Religie, creştinism şi ortodoxie şi Gânduri creştineşti. O listă de la final indică publicaţiile în care au apărut materialele incluse în volum, acestea din urmă fiind selectate de către autor pe temeiul actualităţii lor şi interesului pe care l-au acordat cititorii la prima lor apariţie.
Necesitatea exprimării punctului de vedere
„În pas cu vremea“ este un nou volum de articole şi studii pe teme variate, apărut în anul 2002 (Editura Învierea, Timişoara). Autorul menţionează dintru început că mare parte din articolele publicate în „Învierea“ şi „Jurnalul literar“ au apărut deja în volum, dar după anul 2000 au mai apărut articole şi studii, pe care le-a inclus în volumul de faţă. Cele mai multe dintre subiectele tratate au fost inspirate de aspecte ale vieţii de zi cu zi, ori de parcurgerea presei, de noutăţile cotidiene sau de unele atitudini ale oamenilor de cultură din preajmă. „În toate am plecat de la convingerea - spune autorul - că şi reprezentanţii Bisericii e bine, necesar şi oportun să-şi exprime punctul de vedere, contribuind la mai buna orientare a societăţii din care facem parte.“ Din cuprins merită semnalate capitolele: Meditaţii ortodoxe, Pagini din „Învierea“ şi Gânduri creştineşti.
În anul 2008, tot la Editura eparhială Învierea va apărea volumul „Pentru mai binele obştesc“, care cuprinde articole şi studii privind realitatea cotidiană, dar şi trecutul, cu evenimentele şi personalităţile lui. Volumul este alcătuit din două părţi: „Să ne urmăm înaintaşii“ şi „Gândind la cei de odinioară“, fiecare cuprinzând mai multe materiale care abordează teme istorice, sociale, religioase şi culturale. Inedite sunt articolele: Creangă diaconul, Arghezi monahul, Emil Cioran şi Dumnezeu, Breban credinciosul, Franz Listz şi muzica sacră, Episod din lupta pentru menţinerea Episcopiei Caransebeşului, Tragedia unui episcop ş.a. Cele două din urmă cuprind însemnări cu privire la evenimentele dureroase petrecute la Episcopia Caransebeşului la finele anilor â50 ai secolului trecut, cărora ierarhul autor le-a fost martor.
În cursul anului 2009, tiparul Tipografiei arhidiecezane din Timişoara scotea sub aceeaşi siglă a Editurii Învierea volumul „Pe aripile cuvântului“, care porneşte, după mărturia proprie a autorului de la romanul ecranizat cu mai mult timp în urmă, intitulat „Pe aripile vântului“, a scriitoarei Margaret Mitchell. Şi pentru că „deseori cărţile ajung mai greu la cititori, gândurile pe care doresc să le transmit sper să ajungă la ei ca şi cum ar avea nişte aripioare ale unor păsărele care străbat văzduhul până ajung la fiecare“, se arată de către autor în Cuvântul înainte. Lucrarea este structurată, la fel ca şi cea anterioară semnată de Înaltpreasfinţia Sa, pe teme de interes, cum ar fi: Probleme bisericeşti, Biserica la români, Ortodoxia bănăţeană, Pagini patristice şi Interviuri şi declaraţii.
Şi pastoralele dintre anii 1990 şi 2014 - publicate în două volume - cuprind la final referiri privitoare la starea morală şi materială a societăţii, sau alte probleme actuale.
Mitropolitul Nicolae Corneanu a fost un fin misiolog, un teolog adevărat la curent cu tot ceea ce se întâmplă în regiune, în ţară şi în lume. Primea zilnic presa locală şi centrală şi urmărea şi ştirile de la TV. În funcţie de ceea ce i se părea interesant scria câte un articol, propunând mereu o viziune creştină asupra unui subiect sau altuia. Aşa se face că a fost aproape singurul teolog ortodox de la noi care a scris constant în perioada anilor 1990-2010 despre teme privind Biserica, lumea şi societatea în care a trăit. A făcut aceasta din convingere că lumea trebuie să afle mesajul Evangheliei, pentru a se converti la Hristos, pentru a afla Calea, Adevărul şi Viaţa.